Recomandări : Filme și seriale.

Știu că nu am mai scris acest tip de post de multă vreme.  O scurtă descriere despre fiecare. Am avut timp să mai vizionez filme și seriale.  Pe unele le-am început, dar merită recomandate și vizionate.

Prima recomandare este Străinul, da , acel Străin, citisem cartea și mi-am zis că neapărat trebuie să îl văd, sunt la episodul 3 și vă pot spune că nu m-a dezamăgit deloc, sunt unele lucruri schimbate, dar în rest e ca în carte, până la acest episod.  Deci o crimă sinistră, un mare mister în ceea ce privește criminalul, supranatural, detectivi și hop apare și o persoană care se pricepe la supranatural, a mai dat peste cazuri de genul ăsta.  Există o conexiune, aici mă refer la carte, între anumite personaje create de Stephen King. Recomand acest serial sau mini serie celor care 16+.  Ați văzut serialul? Ați citit cartea? Cartea o puteți găsi la editura Nemira.

Un alt serial cu detectivi și polițiști, cazuri de viol nerezolvate, cazuri care sunt redeschise datorită unei victime – Unbelievable , un serial care are opt episoade. Pe acesta l-am vizionat anul trecut. Prin câte trec victimele, doamne, îmi era așa de milă, mai ales de Marie, una dintre victime, prin câte a trecut și ea după evenimentul nefericit. Dar există și speranțe, două echipe din orașe diferite fac echipă, o echipă invincibilă. Desigur că la început totul este dificil dar cele două femei detectiv fac o echipă foarte bună, le sunt puse și piedici, că na, așa e în viață. Viața de detectiv nu este ușoară. Acest serial este recomandat celor 16+.

The Good Liar – Maestrul minciunilor– un film foarte bun, distribuția e de nota 10.  Cartea a apărut la editura Leda Edge. Un bătrân escroc și-a ales noua victimă, la prima vedere bâtrânelul pare inocent, dar uneori viața te poate surprinde, iar trecutul face victime din nou. Nici bătrânica nu e ceea ce pare. M-a surprins acest fapt, chiar nu mă așteptasem de răsturnările de situații, de povestea bătrânicii. Deci cine este cu adevărat Maestrul minciunilor?

O animație pe care vă o recomand – SpiderMan –  Into the SpiderVerse. Recenzia filmului se află pe blog.

În materie de anime am început noul sezon din My Hero Academia, am ajuns la episodul 12.  Viața de super-erou nu este ușoară, uneori e nevoie să lași de la tine, multă acțiune și suspans. Un plan malefic de a ,, distruge ” puterile eroilor. O copilă care suferă mult, decizii de luat.  Doamne deja aștept să mă uit să văd ceea ce se va mai întâmpla în continuare! Eri-chan e așa de scumpică!!  Dacă vă plac anime-urile și nu ați apucat să vă uitați la My Hero Academia, vi-l recomand.  Pe blog puteți găsi recenzile anime-ului.  Iar dacă vă place să citiți manga, seria o puteți găsi la Cărturești. 

Încă o recomandare : Chernobyl ( serial ) .

Film : Matilda.

Ați văzut aceste seriale? Ce mai vizionați?

Ce seriale îmi recomandați? Dar filme? 

 

Recenzie Râul înstelat al cerului de Grace Lin

Bună tuturor! Revin cu părerea mea despre „Râul înstelat al cerului” care se află sub îndrumarea condeiului asiatic al scriitoarei Grace Lin. Înainte de toate trebuie să mulțumesc celor de la Libris pentru că mi-au oferit acest minunat volum, pe care, pot de pe acum afirma că îl recomand cu multă multă căldură fapt pentru care vă las linkul aici.

 

84333651_114327096689299_3698039890659770368_n

Așa cum am mai făcut până acum vreau să atrag atenția că deși acest volum se încadrează la categoria cărților pentru copii, el depășește această sferă prin mesajul care se ridică de la nivelul cuvintelor acestei cărți, nu forma ci conținutul!
De această scriitoaream mai citit „Bătrânul din lună” așa că mi-am zis că frumoasă esență plină de înțelepciune a culturii asiatice poate să-mi mai facă o vizită, în fond nu m-aș supăra deloc. Stilul scriitoarei este unul diferit prin faptul că reproduce parțial sau integral povești din folclorul asiatic cu care facem cunoștință, povestioarele sunt simpatice, uzând de un limbaj simplificat, dovedesc inventivitatea popoarelor asiatice și capacitatea acestora de a crea povești pentru orice fenomen, sistem, lucru, povești care se îmbină intr-un mare și superb puzzle, un mozaic de culori și personaje suprafirești, dar nu suprafirescul nostru viteaz al poporului român, nu eroicul personajului uman care se luptă contra creaturilor malefice, ci un suprafiresc care pune accentul pe zeități înțelepte dar nu virtuoase, bune, dar tot egoiste, tăcute, iubitoare cu omul, dar care nu iubesc absolut omul ci îl consideră oricât de bun tot inferior lor, este o paternitate a acestor zeități asiatice, o paternitate interesantă, de genul: nu vă mai pasă de mine, plec, nu-mi mai pasă de voi, dar totuși după ceva vreme îmi amintesc că sunteți ai mei deși nu mă vreți, iar eu v-am pedepsit abandonându-vă. Și brusc realizează și zeul asiatic și asiaticul cât de dor le-a fost de respectul, respectiv protecția celuilalt.
Acțiunea romanului este aparent simpluță, nu te prinde cu nimic, nu te atrage, în fond n-ai prins imediat firul acțiunii, care înaintează mai întâi încetișor apoi foarte rapid, pe alocuri înnodat de mister și mai multe întrebari care se ivesc pe măsură ce continui lectura. Personajele au toate un aer misterios, sunt puternic înnobilate de virtuți, ele sunt bune deși par rele, parcă răul nu se atinge de esența lor. Pare că totul e frumos, nimic nu este urât, cam asta e situația generală din poveștile asiatice. Răul ca entitate spirituală nu există, nu există răutate existențială, nu există oameni răi, toți au ceva bun care primează în fața răului. Oare? Oare nu există răutate? Plăcere de a face rău? Oare? Eh, în fond și la urma urmei, asta e pespectiva asiatică din cartea această, una pozitivă numai bună pentru a fi citită de copiii, a căror inocență, poate, nu a fost furată de cotidian, poate…
Acțiunea e atât de simplă, cursivă, alertă, atât de inocentă și totuși tratează anumite problematici cumplit de profunde, problematici care ne frământă sufletul și care nu ne lasă să ne găsim liniștea.

„- Dar ție ce ți s-a întâmplat? Unde ai fost în tot acest timp? Cum te-ai prefăcut într-o broască?”

Cartea această te binedispune, te face să zâmbești ca în fața oricărei povești unde regăsești acea inocență demult pierdută când nu exista suspiciunea aceea care ne otrăvește pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Totuși, revin asupra aspectului privind înțelepciunea ce răzbate dintre cuvintele si acțiunile atât de simple. Spre exemplu:

„- E timpul să plec, spuse el, apoi își aminti cuvintele doamnei Chang. Uneori oamenii trebuie să plece.”

„-Spuneai că nici cel mai aprig vânt și nici cele mai asurzitoare fulgere nu te pot clinti. Dar uite că un simplu <<hâc>> te-a adus la mine.”

Lectură plăcută! Sper că va atrage această carte. Este minunată!!! Mulțumesc, încă o dată Libris pentru ea.