Lună: iunie 2016

Recenzie: Cronicile Lumii Pământene Licia Troisi

Teodora2 comentarii

Cronicile lumii pământene este o trilogie a cărei acţiuni se desfăşoară pe parcurs de, aproximativ, 5 ani.

Povestea începe cu Nihal conducând o armată de copii împotriva faminilor, de asemenea o gaşcă de copii. Bineînţeles că micul lor joc provoacă pagube printre locuitorii Salazarului iar când Nihal se întoarce acasă tatăl ei Livon, un fierar iscusit, este destul de supărat că va trebui să îşi ofere,din nou, serviciile pe gratis pentru a plăti daunele făcute de ea. În aceaşi seară Nihal „câştigă” un pumnal de la Livon pe care îl pierde mai târziu într-o confruntare. Nihal consideră că lupta nu a fost deloc corectă deoarece băiatul folosise magia ca apărare.

Nihal îi spune lui Livon că vrea să practice magia, în caz că va mai trebui să lupte din nou cu un vrăjitor. Livon este de acord şi o trimite la sora lui Soana pentru a studia. Acolo, ca printr-o crudă ironie a sorţii îl întâlneşte pe Sennar, vrăjitorul care a învins-o.

Soana, ca primă probă, o trimite pe Nihal în pădure pentru a intra în legătură cu spiritele. Nihal e îngrozită şi îşi petrece mai mult din vreme urlând de frică. Acolo, pe ascuns, îi vine Sennar în ajutor care rămâne cu ea până adoarme. Tot în pădure îl întâlneşte pe Phos căpetenia spiriduşilor care îi oferă o piatră albă în dar „Lacrima”

Mai târziu, după ce Nihal învaţă câteva vrăji, se întoarce la tatăl ei care pregătise o sabie din cristal negru pentru ea încrustând „Lacrima” în mâner.

Cam în aceaşi vreme Salazarul e atacat iar Livon, într-o încercare disperată de a o salva pe Nihal, se aruncă în tăişul sabiei. Nihal reuşeşte să scape cu viaţă, salvată de Sennar. Soana decide să-i povestească lui Nihal despre trecutul ei, astfel ea află că este ultima supravieţuitoare a jumatate-elfilor şi că Livon o adoptase când ea era încă un bebeluş.

Mintea lui Nihal este invadată de coşmaruri iar pentru prima dată realizeaza cât de diferită este faţă de ceilalţi. Începe o adevărată luptă pentru propria identitate căci orice face pare să nu fie bine şi nu îşi poate găsi locul niciunde.

Editura: Rao

  

Wishlist!

Audrey5 comentarii

1. Blestemul Zorilor de Lavinia Călina
2. Fata cu toate darurile de M.R. Carey
3. Sfârșitul copilăriei de Arthur C. Clarke
4. Magonia de Maria Dahvana Headley
5. Blestemul câștigătorului de Marie Rutkoski
6. Regatul spinilor și al trandafirului de Sarah J. Maas
7. Închideți ochii, luați-vă de mână de Chris Bohjalian
8. Arta visării de Lucy Keating
9. Jocul Ripper de Isabel Allende
10. My neighbor Totoro – The novel de Hayao Miyazaki

Dar voi ce cărți vă doriți?

Recenzie : Îngeri căzuți de Susan Ee

Audrey6 comentarii

13450095_479389838937621_6564521929857527277_n

Superbă!!!
Mi-a plăcut la nebunie. Nici nu știu cum să încep.
Lumea în care trăiește Penryn a luat-o razna. De ce? Păi îngerii își fac de cap, nu se știe motivul, de ce distrug sau omoară oameni.
Penryn alături de familia ei încearcă să reziste în această lume periculoasă. Dușmanii sunt pretutindeni.
Paige este răpită de un înger, înainte de asta cele 3 adică Penryn, Paige și mama acestora sunt martorele unei lupte între îngeri iar unul dintre ei are de suferit.
Paige simte milă față de acesta iar ea scoate un sunet ce le atrage atenția îngerilor și așa va fi răpită.
Penryn este în stare de orice, mama lor e cam nebună dar într-un fel e o mamă bună.
Penryn va face echipă cu un înger, Raffe, cel care era în bătălia aceea. A rămas fără aripi iar Penryn profită de asta. Împreună fac o echipă bună. Raffe e genul de personaj pe care îl ador. Nu ai cum să nu îl adori.
Cei doi au parte de multă acțiune. Am aflat mai multe despre Raffe. Apar multe dezvăluiri despre Raffe și ce au de gând anumiți îngeri, ce se află în acel sălaș al îngerilor. Paige suferă o transformare. A fost o carte alertă. Deja aștept următoarele volume. 😀
Nu vreau să dezvălui prea multe din carte, vreau ca voi să descoperiți ce vor face, prin ce vor trece Penryn și Raffe.
Vă spun din nou că mi-a plăcut la nebunie cartea și o recomand tuturor, merită.
Mulțumesc Târgul Cărții pentru această carte. Ați citit această carte? Cum vi s-a părut?
Cartea a apărut la editura TREI – Young Fiction Conection

13450213_479389825604289_7002254047325950148_n

„ Iau repede aripile mătăsoase ca să le înfășor într-o pătură mâncată de molii din căruciorul mamei. Penele albe ca zăpada sunt de-o moliciune minunată, mai ales în compărație cu pătură aspră. Deși este o clipă tensionată, sunt tentată să le mângâi. Dacă le smulg și le folosesc ca monedă de schimb câte una o dată, o singură aripă probabil că ar putea să ne ofere adăpost și mâncare, pentru un an, la toate trei. ”

„ De la atacuri, în mod ironic, apusurile au fost glorioase. Dincolo de geamurile apartamentului nostru, cerul arde ca un mango răscopt în tonuri vii de portocaliu, roșu și vinețiu. Norii sunt aprinși în culorile asfințitului și mi-e aproape teamă că noi, cei rămași prizonieri sub ei, vom lua, de asemenea, foc. ”

„ Și acestea îmi spun că Raffe este al meu. Eu l-am găsit prima. Dacă gorilele astea pline de testosteron vor o bucată din el, vor trebui să aștepte până ce el mă va fi dus în sălașul îngerilor. ”

„ Ce ar face, dacă ar ști, totuși ? Ar anula operația și ar renunța la singura speranță de a-și recupera aripile? Nicio șansă. ”

„ Pentru ce îmi pare rău, mai exact ? Că semenii lui au atacat lumea mea și au distrus-o? Că sunt atât de brutali, încât pot reteza aripile unuia de al lor și apoi să îl lase să fie sfâșiat de sălbaticii locului? Dacă suntem chiar atât de sălbatici, asta e doar fiindcă ei ne-au făcut așa. ”

Recenzie : Omul din castelul înalt de Philip K. Dick

AudreyLasă un comentariu

Philip-K-Dick_Omul-din-castelul-inalt_coperta-1

 

Titlu : Omul din castelul înalt

Autor : Philip K. Dick

Categorie : Beletristică

De mult voiam să citesc această carte.Mi-a plăcut enorm ideea cărții, o lume alternativă, o istorie alternativă. Titlul se referă la Abendsen, cel care a scris cartea care a enervat și surprins pe mulți, germanii îl vor mort.În lumea asta Al Doilea Război Mondial a fost câștigat de Axă. Germania și Japonia și-au împărțit America. Africa este într-o situație teribilă, doar vorbim de naziști. Germania este șefa tuturor.Abendsen scrie o carte în care totul este invers.Toată lumea care a citit cartea a rămas surprinsă de ideile concepute de autor.În lumea asta orice moment poate deveni fatal pentru anumite personaje. Este tare periculos să trăiești în lumea aceea. Eu una nu aș vrea. La un moment dat chiar mă întrebam cum ar fi fost dacă războiul ar fi fost câștigat de Axă și îmi veneau numai idei terifiante…Germanii continuă cu masacrarea și experimentele. Se pare că stau foarte bine cu tehnologia.Japonezii sunt mai pașnici decât germanii. Un oracol ce ajută lumea pentru a lua cele mai bune decizii adică I Ching. Acest oracol îi ghidează pe cei din partea niponă a Americii.Nimic nu e ceea ce pare în privința anumitor personaje.Singurul personaj care face cunoștiință cu autorul cărții este Julianna. Mi-a plăcut cum a decurs totul, deși voiam mai multă acțiune dar așa am aflat despre viețile lor în lumea în care Germania este la putere dar și Japonia are atuurile ei.

Recomand această carte. Cartea a apărut la editura Nemira, colecția Nautilus. O puteți comanda de pe Libris.
Mulțumesc Libris  pentru această carte. 😀 Libris, locul unde găsiți cărți la prețuri foarte bune.
Ați citit această carte? Cum vi s-a părut?

După această carte s-a făcut și un serial :

Mi se face pielea găină când mă uit la trailer. Voi ați văzut acest serial? Cum vi s-a părut?

the-man-in-the-high-castle-america-map-2.png-600x300

„ Dar Africa…Pur și simplu acolo își dăduseră frâu liber entuziasmului și trebuia să admiri faptul, cu toate că o părere mai avizată i-ar fi atenționat poate să mai aștepte puțin, de pildă până când Proiectul Farmland ar fi fost terminat. ”

„ Și cel mai rău, Sudul avea o sumedenie de legături economice, ideologice și Dumnezeu știe care mai de care, cu Reich-ul. Iar Frank Frink era evreu. ”

„ Să fugă? Totul era pregătit pentru fuga în panică. Dar unde și de ce? Domnul Tagomi se întreba. Niciun răspuns. Prin urmare, imposibil. Dilema omului civilizat: corpul era mobilizat, dar pericolul, de nevăzut. ”

„ Pur și simplu, povestea lui nu o convinsese. Probabil că nici nu fusese în Africa de Nord, nici nu luptase în război de partea Axei; poate nici măcar nu luptase. ”

„ – Vreau să-ți citesc. Să presupunem că ar fi câștigat ei. Cum ar fi fost? Nu trebuie să ne batem capul; omul ăsta a gândit totul pentru noi. ”

„ Atunci, există și în mine o urmă de nebunie. Lumea nebună în care trăim. Nebunii sunt putere. De când știm asta? Ne confruntăm cu asta? Și…câți dintre noi chiar o știu? ”