Recenzie : Dorothy trebuie să moară!

 

Dorothy trebuie să moară

 

Dorothy trebuie să moară! asta e deviza celor care o vor înlăturată pe Dorothy, aceasta controlează tot, fură magie, distruge vieți alături de grupul ei. Dorothy din Kansas nu mai e fata drăguță pe care o știam. Cei Răi devin Buni. Cei Buni devin Răi.  Ce schimbare majoră pentru unii, nu-i așa?

E o parte din ordinea lucrurilor… Mereu au existat Binele și Răul, împotrivindu-se unul altuia. Magia nu poate exista fără Bunătate, iar Bunătatea nu poate exista fără Răutate. Iar Ținutul Oz nu poate exista fără magie. 

Tărâmul Oz nu mai este cum era odată și asta datorită lui Dorothy.  Seacă tărâmul de magie, e ca un drog pentru ea.  Istoria se repetă și încă o fată din Kansas apare în acest tărâm. Amy Gumm, o fată care a trecut prin multe, apare în acest tărâm la fel ca Dorothy, datorită unei tornade. Este salvată la timp de o persoană care o va ajuta în palat.  Sunt două persoane care o vor ajuta, ultima persoană va suferi. Va avea parte de un antrenament, acest antrenament o va ajuta pe parcursul aventurii sale.  Dorothy este chiar rea, ce să mai zic de grupul ei…

Se purtau de parcă ar fi fost spălate pe creier. Sau poate că erau doar speriate de moarte. 

Amy Gumm devine Astrid, misiunea ei este să scape de Dorothy, dar lucrurile nu merg conform planului, nici măcar nu are nicio informație trebuie cum trebuie să o facă.  Cei Răi nici măcar nu au contactat-o.  Pete nu e ceea ce pare, am fost suprinsă să aflu cine era defapt.  Amy Gumm după antrenamentul instituit de Cei Răi e mai puternică, găsește o cale să își folosească puterea nou dobândită.  Ea descoperă ororile curții lui Dorothy, cât de crudă e, ce schimbare majoră a avut, de la o fată drăguță la un rea.  Nici măcar nu ar trebui să fie conducătoarea Tărâmului, nu ea ci Ozma, care pare să fie un zombie. Nimic e nu e ceea ce pare. Uneori e derutant pentru Amy. 

Mă simțeam lipsită de puteri, izolată, incapabilă să controlez ceva și nu știam sigur încotro mă îndreptam. În ciuda tuturor acestora, am pornit mai departe cu o încredere oarbă.

Ocazia de o elimina pe Dorothy se apropie, sacrificiile nu lipsesc, mi-a părut rău de Jellia, ca Amy, nici eu nu mi-am dat seama cât de importantă era, cine era ea.  La final se dezlănțuie haosul.  Amy trebuie să o ucidă pe Dorothy, va fi un proces greu, dar trebuie. Mi-a plăcut cum a scris autoarea, mi-a plăcut enorm reinterpretarea vechiului Oz, chiar dacă a făcut-o malefică pe Dorothy, chiar dacă a schimbat lumea feerică cu care eram noi obișnuiți. Lucrurile se schimbă la fel și Ținutul Oz cu ființele ei. 

Ați citit cartea? Cum vi s-a părut?  Deja aștept continuarea. 😀 Mulțumesc mult Libris pentru acest volum. 

Recomandarea Săptămânii : Carte.

Am să vă recomand de această dată o carte – Elias și Spioana Cărturarilor de Sabaa Tahir. O carte care mi-a plăcut enorm, deși a durat ceva vreme până am făcut rost de ea. 

Recenzia cărții : Elias și Spioana Cărturarilor 

Ați citit această carte? Cum vi s-a părut?

Descrierea cărții :

Elias este cel mai bun soldat al Academiei militare a Imperiului – şi, în secret, cel care îşi doreşte cel mai puţin să se afle acolo. Aflat pe punctul de a dezerta, se vede obligat să participe la o competiţie nemiloasă al cărei câştigător va fi desemnat împărat.  Laia face parte din clanul Cărturarilor, înrobit de mulţi ani de către Războinici. Când fratele ei este arestat sub acuzaţia de trădare, Laia ia legătura cu mişcarea de rezistenţă împotriva asupritorilor, în speranţa că îi vor elibera fratele. În schimbul ajutorului, rebelii îi cer să se strecoare în Academie şi să spioneze pentru ei.    Când Elias şi Laia se întâlnesc, îşi vor da seama că legătura dintre ei este mult mai puternică decât ar fi crezut vreodată şi că soarta Imperiului se află în mâinile lor. Destinele li se încrucişează într-o poveste care se citeşte cu sufletul la gură, despre curaj, iubire, loialitate şi libertate, într-o lume în care totul le este potrivnic.

Mie mi-a plăcut enorm. 😀

Citate : Viața elfilor de Muriel Barbery

 

A început să ningă cu fulgi frumoși, strălucitori, a căror cortină s-a întins cu iuțeală din poiană până în curtea inundată a bisericii. Nu se mai deslușeau nici cerul, nici pământul, unite în țesătura deasă a fluturilor splendizi din zăpadă prin care se prelingea pe pământ o moină blândă.

Știți ce e un vis? Nu este o himeră plăsmuită de dorința noastră, ci o altă cale prin care absorbim esența lumii și putem ajunge la același adevăr cu cel tăinuit de neguri, ascunzând vizibilul și dezvăluind invizibilul.

Era sfârșitul lui aprilie, era foarte cald pentru perioada aceea, iar curtea interioară era plină de trandafiri și de liliac gata înflorit, al căror parfum era sublimat de scurta ploaie ce căzuse înainte de cină.

Iubea, în fine, infuziile pe care le pregăteau în fiecare seară cu o linguriță de flori puse peste o cană cu apă clocotită.

Recenzie: Tronul secret de Peter F. Hamilton

 

Taggie şi sora ei mai mică Jemima sunt ca oricare fete de vârsta lor. Ele locuiesc cu mama lor, se duc la şcoală, fac sport şi îşi petrec vacanţa la ţară, împreună cu tatăl lor. Dar într-o bună zi, când o veveriţă albă cu ochelari purpurii apare în viaţa lor, totul se schimbă… tatăl lor a fost răpit şi stă în puterea fetelor să îl aducă înapoi. Dar se pare că tatăl lor le ascunsese unele secrete. El nu este nimeni altul decât un prinţ nepământean în exil, iar împărăţia pe care ar trebui să o conducă, Tărâmul Dintâi, a fost răsturnată de Regele Nopţii. Taggie şi Jemima pot găsi drumul dintre lumi pentru a-şi salva tatăl? Nu după multă vreme, cele două surori îşi dau seama că miza nu este doar viaţa tatălui lor, ci şi viitorul întregii lumi.

Citind această carte am avut impresia că recitesc Alice în Țara Minunilor, dar o variantă modernă, cu două protagoniste cu un destin interesant.  Fetele sunt plecate la tatăl lor, acesta se pare că are un secret despre fosta lui viață, care este una foarte magică.  Între timp citind mi s-a făcut dor și de Oksa Pollock.  O veveriță vorbitoare își face apariția și ele află mai multe informații despre o lume fantastică. Fetele află cine sunt de fapt și aici începe aventura lor. Tatăl lor este răpit și fetele trebuie să se decidă imediat.  Vor avea de înfruntat multe obstacole.

Nu îți pierde curajul : nimeni nu ar îndrăzni să te roage să porți această luptă de una singură. 

Primul Tărâm s-a schimbat de când conducătoarea acestui tărâm a murit iar moștenitorul a plecat. Fetele află cine este acest moștenitor, surprinzător e chiar cineva apropiat. Fetele observă tot felul de creaturi în drumul lor.  O aventură!  Au parte de multe surprize, aventuri. Hehehe, nici mama lor nu este o simplă femeie.

– Da, îi răspunse Felix. Darul tău este să readuci viața și culoarea oriunde te-ai afla. Iar acestea redau în jur speranța și bucuria.  Întotdeauna.

Mulțumesc Târgul Cărții pentru această carte! Mi-a plăcut. O recomand tuturor.  Ați citit această carte? Cum vi s-a părut?

 

Recomandarea Săptămânii : Anime.

Vă recomand un desen animat japonez : Bananya.  Pisicuțe banane. Este printre cele mai drăgălașe anime-uri pe care le-am văzut.  Aventurile unor pisicuțe banane, ce fac ele, cum reacționează în anumite situații. Un anime relaxant și drăgălaș. Doamne și cum fac acestea. Sunt prea drăgălașe.  

Anime-ul are 13 episoade, păcat, că mai vreau.  Le ador!!! 

Ați văzut acest anime ? Cum vi s-a părut ?  Recomandările voastre? 

Hello August!