Fragment în avanpremieră : Editura Nemira

EDITURA NEMIRA : Vă arătăm în avanpremieră un fragment din noul roman din colecția Babel, Doamna England, de Stacey Halls, tradus de Silvia Năstasie.

Bestseller Sunday Times

Autoare finalistă a Women’s Prize for Fiction, Futures Award

Roman nominalizat de Waterstones la categoria Best Book of the Year

Nu există familie perfectă. Ea ar trebui să știe cel mai bine. Dar cum poate împiedica istoria să se repete?

West Yorkshire, Anglia, 1904. Când Ruby May primește o poziție de dădacă în casa lui Charles și Lilian England, o familie de industriași bogați, ea speră că acesta va fi noul început pe care și-l dorește. Dar, pe când încearcă din greu să se adapteze la viața însingurată de pe domeniul Hardcastle House, își dă seama că ceva e putred în familie. Ceva legat de frumoasa și misterioasa doamnă England…

Doamna England este portretul extraordinar al unei căsnicii din epoca edwardiană, o poveste captivantă despre bărbați și femei, putere și control, curaj, adevăr și cea mai amară decepție. Pe fundalul unui peisaj dramatic, cu personaje vibrante, acest roman demonstrează că Stacey Halls este una dintre cele mai incitante voci noi din literatura britanică.

Absolut uluitor! (…) Un hibrid superb între Daphne Du Maurier și Henry James.

Liz Hyder

---

Fragment în avanpremieră

După o oră de cârpit, am auzit pașii domnului England pe scări, greoi și înfrânți. Mi-am dat seama că am așteptat să se ducă el la culcare, înainte să mă duc eu. Am pus deoparte lucrul și am stins lămpile. În cealaltă cameră, unde dormeau copiii, m-am cuibărit sub așternuturi, am aranjat lumina de veghe de lângă pat și, în cele din urmă, m-am întins după plicuri.

Dragă Ruby,

                Am primit banii, mulțumim că i-ai trimis. Eu aveam nevoie de cizme noi de iarnă și mama mă duce la Ballards sâmbătă ca să le iau. Archie s-a angajat la Belgrave Works, căptușește saltele pe arcuri. Vine acasă cu fulgi de pene pe el și noi scoatem un sunet de cotcodăcit, pe care îl urăște. A fost un incendiu pe strada vecină duminică noaptea. Se vedea de la fereastră. Mașina de pompieri nu putea să intre și am crezut că o să se aprindă toată strada. Dar apoi a încăput, slavă Domnului! Mama spune că nu ar trebui să irosesc un timbru de jumătate de bănuț dacă nu am nimic de spus. Dacă ai vrea să îmi mai trimiți niște bani în următoarea ta scrisoare, mie mi-ar conveni, căci aș putea să mai cumpăr timbre.

Cu dragoste,

Elsie

Dragă Ruby,

Am răspuns la ultima ta scrisoare. Sper că ai primit-o. Am primit banii, mulțumim. Și mulțumesc pentru vedere.

Nu sunt sigură că-mi plac stâncile, arată destul de înfricoșător. Dar îmi place barca de la poalele lor, în care e doamna cu pălăria elegantă. Mi-ar plăcea să pot merge și eu la o petrecere. Te rog să răspunzi.

Cu dragoste,

Elsie

Senzația de ușurare a fost instantanee și copleșitoare. M-am trezit plângând și zâmbind în același timp și mi-am apăsat dosul palmei pe ochi, ca să mă adun. Mi-am suflat nasul, am oftat și am pus scrisorile lui Elsie pe cuvertură, întinzându-mă apoi după cea a lui Sim și simțindu-mă cu mult mai ușoară.

Dragă dădacă May,

Sper că totul e bine în Yorkshire și că te acomodezi. Îți scriu cu o invitație în al unsprezecelea ceas și sper foarte mult că o vei onora. Ceremonia anuală Speedwell se desfășoară de joi într-o săptămână la Steinway Hall, din Marylebone, iar în acest an douăzeci și patru de bone vor fi decorate cu medalii pentru cinci ani de activitate.

Ceremonia va fi urmată de un ceai în grădina de iarnă și mai mulți dintre investitorii și clienții noștri vor participa. Doamna Ward va înmâna medaliile pe scenă, unde va fi acompaniată de un grup de dădace aflate la diferite niveluri de experiență. Ca una dintre bursierele noastre, mi-ar plăcea să fii una dintre ele și dacă ni te-ai alătura la ceai și cină, pentru a împărtăși din experiența ta de bursieră cu prietenii institutului.

Te rog să primești scuzele mele pentru anunțul din pripă; dădaca Gilbert, bona programată să participe, s-a îmbolnăvit de pojar și tu mi-ai venit imediat în minte ca posibilă înlocuitoare. Dacă ești de acord, îi voi scrie doamnei England cerându-i, ca o mare favoare, să te poți afla în Londra pentru eveniment. Ți-ai putea lua perioada (două zile vor fi de ajuns) de concediu anual. Te rog să răspunzi cât mai repede posibil, iar eu voi face aranjamentele.

Ai încredere că rămân.

                                                                                                                            Prietena ta cea mai sinceră,

                                                                                                                                               M. Simpson

Dragă dădacă May,

Scriu în speranța că scrisoarea mea din 23 octombrie a ajuns la tine. Dacă nu a ajuns, reiterez invitația către tine de a participa la ceremonia anuală Speedwell de acordare a medaliilor, de la Steinway Hall, în Marylebone. Putem deconta biletul de tren, cazarea la Pembridge Square și masa pentru durata vizitei tale. Dacă este convenabil pentru tine, te rog să răspunzi imediat, deoarece ceremonia este peste șase zile. Dacă familia ta nu se poate lipsi de tine sau dacă nu poate găsi o înlocuitoare, o să fac alte aranjamente, dar aș fi extrem de recunoscătoare dacă m-ai putea anunța, indiferent de situație.

Cu sinceritate, a ta,

D. Simpson

Deși era târziu, i-am scris imediat domnișoarei Simpson, explicându-i că fusese o întârziere la poștă și cât de rău îmi părea să ratez ceremonia Speedwell. Mințeam doar pe jumătate. Mi-era dor de Londra, cu luminile ei stradale strălucitoare și trotuarele aglomerate, cu agitația și zumzetul ei, dar acum era o lume îndepărtată pentru mine; colegiul, forfota sălii de mese și tarta cu lămâie de vineri, fetele îngrijite, cu coșurile lor de brodat, și hârtia de scris cu parfum de violete. Până și medalia Speedwell, gravată cu mottoul Norland, fortis in arduis, la care râvnisem profund nu părea mai mult decât un simbol frivol al vanității. De parcă bonele erau soldați, de parcă luptaserăm în războaie. Până și institutul în sine putea să pară înfumurat; după ceremonia de absolvire, fondatoarea, doamna Ward, ne numise „agenți influenți ai statului, făuritori de caractere, creatori de imperii“. Oare creatorii de imperii frecau oale de noapte și ștergeau terci de la guri pline de salivă?

M-am gândit la oferta domnului England de a lucra pe cont propriu și de a pretinde salariul întreg. Dacă acceptam, aș fi fost într-o situație mai bună; și la fel ar fi fost și familia mea. Mă îndoiam foarte mult că vreuna dintre dădacele Speedwell trebuia să le cumpere încălțări fraților și să le plătească toate cheltuielile medicale. Mă îndoiam foarte mult că frații lor căptușeau saltele. Tații lor erau directori, doctori, avocați; erau mândre de tăticii lor, afectuoase față de mamele lor. Nimeni nu a întrebat despre familia mea, iar eu nu m-am oferit să vorbesc. Poate că simțeau parfumul de tragedie venind dinspre mine; poate că duhneam a asta.

Se făcuse târziu când am terminat de scris. Am strâns totul și m-am uitat la ceas: nouă și jumătate. Căscând, mi-am luat trusa de spălat de pe noptieră și mi-am pus papucii ca să merg la baie. Doamna England făcuse baie târziu; apa rămăsese înnegrindu-se în cadă și o bucată de săpun fusese lăsată neglijent pe podea. Am ridicat-o și am așezat-o pe policioară și apoi am văzut ceva în oglindă.

Se aburise în căldura de la apa din cadă și cineva scrisese cu degetul un mesaj. M-am încruntat și m-am dat un pas îndărăt, fiind prea aproape ca să citesc. Fața îmi apărea pe bucăți. Urmele de aburi se strânseseră în pârâiașe, oglinda era aproape curată, dar mesajul era de neconfundat. Mânjit de-a lungul oglinzii, într-un scris neîngrijit, era un singur cuvânt: târfă.

Cum vi se pare?

Citate : Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo de Taylor Jenkins Reid & Aceste Patimi Zbuciumate de Chloe Gong

„ Imperiile pot cădea în doar câteva ore. Nici acesta nu este diferit. Aici, în Shanghai, cel carte trage primul are cele mai multe șanse de a supraviețui. ”

În Shanghaiul cel strălucitor, un monstru se trezește. Își cască ochii în străfundurile râului Huangpu, descleștându-și imediat fălcile ca să simtă gustul sângelui spurcat care se prelinge în ape.

Locul vibrează în ritmul depravării. Orașul acesta este murdar, afundat adânc în sclavia păcatelor fărăr sfârșit, prins atât de strâns în îmbrățisarea decadenței, încât cerul amenință să se cutremure și să îi strivească pe toți care trăiesc cu frenezie sub el, pentru a-i pedepsi.

Lupta continuă dintre Banda Stacojie și Florile Albe nu era un secret. Din contră chiar, pentru că datoria de sânge era ceva care nu le aparținea doar celor care purtau numele de Cai și Montagov. Era o cauză pe care toți membrii loiali ai fiecăreia dintre facțiuni o considera personală, cu o fervoare aproape supranaturală. Străinii care ajungeau în Shanghai ca să facă afaceri pentru prima oară primeau, înainte de toate, un avertisment : alege o tabără și fă-o repede.

Nu era vorba despre faptul că Roma Montagov era străin. Ci despre faptul că moștenitorul Florilor Albe era recunoscut de toți drept dușman pe teritoriul Bandei Stacojii. Cu coada ochiului, Juliette băgase deja de seamă mișcarea din sală: se trăgeau pistoale din buzunare și se pregăteau cuțite, iar trupurile se încordau de animozitate. Juliette a pășit afară din umbră și și-a ridicat o mână spre cea mai apropiată dintre mese.

Dacă reușea să înțeleagă politica, atunci înțelegea societatea. Și dacă înțelegea societatea, atunci avea să fie pregătită să îi supraviețuiască, să controleze mediul din jurul ei, astfel încât să aibă o șansă de a-și trăi viața în tihnă.

Amintirile erau niște creaturi îngrozitoare până la urmă – prindeau viață cum simțeau cea mai mică adiere care le-ar fi putut hrăni.

“The stars incline us, they do not bind us.”

“Memories were beastly little creatures, after all—they rose with the faintest whiff of nourishment.”

“She…hoped. And hope was dangerous. Hope was the most vicious evil of them all, the thing that had managed to thrive in Pandora’s box among misery, and disease, and sadness—and what could endure alongside others with such teeth if it didn’t have ghastly claws of its own?”

Puteți comanda cartea de pe Cărturești , Libris .

Nimeni nu-i doar victimă sau doar învingător. Toată lumea e undeva între. Oamenii care se tot distribuie într-unul dintre aceste roluri nu numai că se amăgesc, dar sunt și dureros de lipsiți de originalitate.

Am făcut-o pentru că vreau să avansez cât de sus posibil în carieră. Am făcut-o pentru că vreau ca numele meu, cel pe care mi l-a dat tatăl meu, să apară scris cu litere mari și groase. Asta e șansa mea.

Îmi placi impură, bătăioasă și formidabilă. Îmi place Evelyn Hugo care vede lumea așa cum e și se duce și se ia la trântă cu ea pentru ce-și dorește. Așa că pune ce etichetă vrei tu, doar nu te schimba! Asta ar fi adevărata tragedie.

Intimitatea însă are legătură cu adevărul. Atunci când îi poți spune cuiva adevărul, când i te poți arăta, când poți sta în fața acelei persoane, iar răspunsul său este : ,, Ești în siguranță cu mine”. Asta e intimitatea.

Îmi plăcea să scriu despre oameni adevărați. Îmi plăcea să găsesc modalități interesante de a interpreta lumea reală. Îmi plăcea ideea de a crea o legătură între oameni prin împărtășirea poveștilor lor.

“People think that intimacy is about sex. But intimacy is about truth. When you realize you can tell someone your truth, when you can show yourself to them, when you stand in front of them bare and their response is ‘you’re safe with me’- that’s intimacy.”

“You do not know how fast you have been running, how hard you have been working, how truly exhausted you are, until somewhat stands behind you and says, “It’s OK, you can fall down now. I’ll catch you.”

“Sometimes reality comes crashing down on you. Other times reality simply waits, patiently, for you to run out of the energy it takes to deny it.”

“Please never forget that the sun rises and sets with your smile. At least to me it does. You’re the only thing on this planet worth worshipping.”

Puteți comanda cartea de pe Cărturești sau Libris .

Recenzie : Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo

Descrierea cărții : O legendară actriță de film, care amintește întrucâtva de Marilyn Monroe și Elizabeth Taylor, reflectează asupra neobositei sale ascensiuni, precum și a riscurilor pe care și le-a asumat, a iubirilor pe care le-a pierdut și a secretelor pe care le-a ținut departe de ochii și urechile admiratorilor înfocați. Aflată în amurgul vieții, Evelyn Hugo este în sfârșit gata să spună adevărul despre strălucitoarea și scandaloasa ei viață. Dar când o alege pentru această întreprindere pe Monique Grant, o jurnalistă cvasinecunoscută, nimeni nu este mai uimit decât Monique însăși. De ce ea? De ce acum? Monique nu traversează chiar cea mai fericită perioadă. Soțul a părăsit-o, iar viața ei profesională bate pasul pe loc. Indiferent de motivul pentru care Evelyn a ales-o, tânăra este hotărâtă să profite de această ocazie nesperată pentru a-și dinamiza cariera. Convocată în luxosul apartament al lui Evelyn, Monique ascultă fascinată în timp ce actrița își deapănă povestea. De la drumul către Los Angeles în anii ’50 până la decizia de a părăsi lumea divertismentului în anii ’80 și, bineînțeles, cele șapte mariaje, Evelyn evocă totul, vorbind despre ambiție nemiloasă, prietenie necondiționată și o mare dragoste interzisă. Monique începe să se lege sufletește de legendara vedetă, dar, pe măsură ce povestea lui Evelyn se apropie de încheiere, jurnalistei îi devine clar că propria viață se intersectează cu destinul actriței într-un mod tulburător.

De ceva luni această carte – Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo– a tot apărut pe instagram și facebook, am așteptat ca să fiu sigură că nu voi fi dezamăgită, ei bine , nu am fost dezamăgită deloc, a fost și este lăudată, tare mi-aș dori ca această carte să fie ecranizată. Evelyn Hugo știe că trebuie să plece din Hell’s Kitchen, de aceea este în stare de orice ca să plece de acolo, chiar în stare de orice, și așa facem cunoștiință cu primul ei soț, un om simplu în comparație cu următorii ei soți. Evelyn se descurcă ea și reușește să ajungă unde și-a propus, însă cu multe sacrificii.

Nimeni nu-i doar victimă sau doar învingător. Toată lumea e undeva între. Oamenii care se tot distribuie într-unul dintre aceste roluri nu numai că se amăgesc, dar sunt și dureros de lipsiți de originalitate.

Bine ați venit la Hollywood! Evelyn Hugo ne-a fermecat pe toți, în ultima vreme am tot văzut cartea și mi-am zis că neapărat trebuie să o citesc. Evelyn Hugo a dus o viață încărcată de tot felul de evenimente, bune și rele, evenimente ce i-au schimbat viața, șapte soți, fiecare dintre ei o vedeau ca pe un trofeu, dar au existat și excepții.

Am făcut-o pentru că vreau să avansez cât de sus posibil în carieră. Am făcut-o pentru că vreau ca numele meu, cel pe care mi l-a dat tatăl meu, să apară scris cu litere mari și groase. Asta e șansa mea.

Monique are ocazia vieții ei, Evelyn i-a cerut să îi scrie biografia, ea vrea ca lumea să afle de adevărata Evelyn, vrea să dezvăluie tot, chiar tot, în plus Monique are parte de o dezvăluire bombă la final. Monique a primit un avertisment în privința unui secret, dar trebuie neapărat să afle tot ce s-a întâmplat acum câțiva ani, dar până atunci mai e cale lungă, mai întâi trebuie să aflăm începuturile lui Evelyn Hugo, cum a devenit actriță, de ce a avut 7 soți, ce secrete ascunde, ce sacrificii a făcut pentru ea și cei dragi ei.

Mă bucur că Monique a fost aleasă pentru această biografie, chiar dacă Evelyn a avut motivele ei, în plus că a fost impresionată de un anume articol scris de Monique. Voiam să vă mai zic că uneori m-a enervat Celia, a avut niște momente prea dramatice, dar na e actriță, dar în timp s-a schimbat. Au existat și scandaluri, iar presa profita de orice ca să aibă știri senzaționale, iar Evelyn a luat niște decizii care i-au schimbat viața , dar au fost afectate și alte persoane din jurul ei. A luat decizii și din dragoste, pentru o dragoste interzisă, dar a fost pregătită pentru anumite sacrificii.

Îmi placi impură, bătăioasă și formidabilă. Îmi place Evelyn Hugo care vede lumea așa cum e și se duce și se ia la trântă cu ea pentru ce-și dorește. Așa că pune ce etichetă vrei tu, doar nu te schimba! Asta ar fi adevărata tragedie.

O poveste fermecătoare despre viața unei actrițe ce a surprins lumea din jurul ei, iar Monique are șansa de a o cunoaște pe Evelyn Hugo, o șansă unică. O poveste desprinsă din filme, dar știți cum e vorba aia Viața bate filmul, chiar dacă Evelyn Hugo și celelalte personaje sunt create de Taylor Jenkins Reid, tot am impresia că am citit o biografie a unei persoane reale. Ce aș vrea să văd un film cu Evelyn Hugo! Harry Cameron a fost singurul dintre soți care știau cum ea cu adevărat, restul o vedeau ca pe un trofeu, ca de exemplu Mick Riva, personaj ce apare și în alte cărți scrise de autoare, sau acel regizor, și doamne ce m-a enervat Don Adler, mamă ce om, dar roata se întoarce. A luptat cât a putut pentru o anumită persoană, o persoană foarte dragă ei. Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo au prezentat un subiect tare discutat de presă din aceea vreme. Mai sunt multe lucruri de aflat despre Evelyn Hugo!

Intimitatea însă are legătură cu adevărul. Atunci când îi poți spune cuiva adevărul, când i te poți arăta, când poți sta în fața acelei persoane, iar răspunsul său este : ,, Ești în siguranță cu mine”. Asta e intimitatea.

Mulțumesc Libris pentru această carte. Voi ați citit această carte? Cum vi s-a părut?

Îmi plăcea să scriu despre oameni adevărați. Îmi plăcea să găsesc modalități interesante de a interpreta lumea reală. Îmi plăcea ideea de a crea o legătură între oameni prin împărtășirea poveștilor lor.

Fascinant, sfâșietor și învăluit în strălucirea Vechiului Hollywood, romanul Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo este una dintre cele mai captivante lecturi ale anului.-BuzzFeed

Un roman despre Hollywoodul de odinioară care este deopotrivă plin de bârfe și de detalii cutremurătoare. – People

Vii pentru strălucirea de la Hollywood; rămâi pentru o poveste emoționantă despre o tânără jurnalistă și o legendă a ecranului. – Cosmopolitan

În povestea ei fascinantă, Taylor Jenkins Reid explorează perioada de glorie a Hollywood-ului cu ajutorul unei eroine asemănătoare lui Elizabeth Taylor. Vedetă prin excelență, Evelyn Hugo, acum în vârstă de 79 de ani și retrasă din activitate, dezvăluie povestea vieții sale pline de farmec și a celor șapte căsătorii scandaloase. -US Weekly

Citate : Lore de Alexandra Bracken

☆ Războaie, civilizații, monștri, moarte, tehnologie, explorare – ochii aceia văzuseră milenii desfășurându-se și le măsuraseră așa cum Lore observa orele unei zile.☆

☆ Dar instinctele ei îi dictau altceva, iar corpul le ascultă. Trecu într-o postură defensivă, simțind gustul sângelui după ce își mușcă obrazul. Fiecare parte a corpului ei părea să vibreze, electrizată de frică și de fervoare. ☆

☆ – O să ți se pară foarte greu la început, îi spuse mama ei, încheindu-i nasturii. Sus inima și nu te lăsa descurajată. Totul se va întâmpla la momentul potrivit. Ești fiica lui Perseu. ☆

☆ Și apoi Lore făcuse exact lucrul de care o acuza Atena. Își suprimase mânia, o micșorase, făcând-o să pară nerelevantă și nemeritată. Si apoi Hermes o găsise, când aproape că își irosise toată furia. ☆

☆ Tu nu ai fost furioasă? întrebă Lore, auzindu-și vocea frângându-se. Cum poți să nu fii furioasă, când nici măcar tu nu ai avut libertatea de a decide cine sau ce voiai să fii? ☆

☆ – Templele tale au căzut. Oamenilor nu le mai este teamă de tine. Legenda ta, odată cântată în poeme, a devenit o șoaptă, continuă Lore. Dar eu tot am crezut în tine. ☆

“I was born knowing how to do three things – how to breathe, how to dream, and how to love you.”

“Sometimes the braver thing is to accept help when you’ve been made to believe you shouldn’t need it.”

“It’s not always the truth that survives, but the stories we wish to believe. The legends lie. They smooth over imperfections to tell a good tale, or to instruct us how we should behave, or to assign glory to victors and shame those who falter. Perhaps there were some in Sparta who embodied those myths. Perhaps. But how we are remembered is less important than what we do now.”

“Some people get so used to looking out at life from the edge of their cage that they stop seeing the bars.”

“It’s not always the truth that survives, but the stories we wish to believe.”

— Leagă-ți soarta de a mea, zise iar zeița, întinzând mâna însângerată. Inima ta…tânjește.

Puteți achiziționa cartea de aici sau aici .