Buchete de flori, cozi de vulpe

Mulțumesc Libris pentru această carte!

Titlu: Fata cu buchetul de flori și alte povestiri

Autor: Mo Yan

Categorie: Beletristică

Random fact: Mo Yan e primul meu contact cu literatura chineză pe lângă o antologie de poezii de pe vremea lui Ceaușescu și basmul tradițional Călătorie spre Soare-Apune, de Wu Cheng’en. Este încă în viață, a primit Premiul Nobel în 2012 și a publicat cam vreo zece romane și optezeci de povestiri până acum, zece dintre ele aflându-se în volumul de față.

18197359_1008600699271536_1306184426_n

Mi-e extrem de greu să încerc să scriu la modul general despre povestirile lui Mo Yan, pentru că fiecare aduce o abordare diferită mediului și genului lor comun: unele se încadrează în realismul social, celelalte în cel magic. Toate își au centrul în regiunea natală a autorului, ținutul Gaomi, și toate reinterpretează poetic viața unor oameni obișnuiți în situații neobișnuite. Știind că nu pot face dreptate stilului artistic, chiar poetic al autorului, o să fac câteva remarce semi-ironice despre fiecare povestire.

  • Cătușe la degetele mari – un biet copil este legat de un pin gigantic cu niște cătușe atât de tari încât nici spiritele și zeitățile locale nu i le pot scoate, pentru că a avut tupeul să se ducă la farmacie să cumpere medicamente pentru mama sa bolnavă.
  • Frumoasa care trecea pe bulevardul Chang’an călare pe măgar – o femeie extrem de frumoasă și un călăreț trec un bulevard congestionat de lângă stația de metrou Xidan, vrăjesc privirile șoferilor, bicicliștilor și navetiștilor, cauzează anarhie, fac în mod indirect scandal, apoi dispar pur și simplu. Personajul meu preferat e măgarul.
  • Bătălia din pădurea plopilor albi – un băiat trebuie să sufere din plin dacă vrea să schimbe destinul unui număr destul de semnificativ de băieți din sat. Povestea asta nu are niciun context.
  • Întâlnire surprinzătoare – o povestire de vreo patru pagini despre un tânăr membru de partid care nu crede în fantome și dă de o fantomă în drum spre casa părinților săi. Una dintre povestirile mele preferate din tot volumul.
  • Femeia cu buchetul de flori – un bărbat tânăr, căpitan în Marină, ia trenul din Mazhuang până în reședința regiunii pentru a se vedea cu logodnica sa, vânzătoare la un magazin cu ceasuri. Nu își găsește iubita, iar pe drum spre casă dă de o femeie misterioasă, cu un buchet de flori la piept și un câine care se ține după ea. Indiferent ce face, femeia nu se abate de lângă el, lucru care îi aduce întâi dezonoarea, iar apoi pierzania.
  • Bumbacul imaculat – o povestire de peste 100 de pagini despre un băiat de șaptesprezece ani îndrăgostit de o tânără de douăzeci și doi, care pleacă din satul natal pentru a munci într-o fabrică de bumbac. Tânăra trăiește o ironică poveste de dragoste cu singurul lui prieten, după care sunt prinși și forțați să se despartă. Băiatul de 17 ani își mărturisește sentimentele apoi tânăra moare. Sau cred că moare. Probabil că moare.
  • Maimuța. Umor și divertisment – un profesor universitar de limba chineză se transformă în maimuță pentru că îl terorizează soția. Premisa mea preferată.
  • Geniul – în loc să îl tâmpească, mingea primită în cap de la colegii de clasă îi fac intelectul lui Jiang Dhazi să crească exponențial. După ce renunță la facultate din motive neconvenționale, se întoarce în sat, unde descoperă corelația dintre structura pepenelui și zonele de risc seismic.
  • Zbor lin – o tânără mireasă își ia zborul când vede ce… chipeș e mirele
  • Copilul de fier – un copil foarte dubios, în care nu ar trebui să aibă nimeni încredere, convinge un alt copil să mănânce rugină și să se izoleze de societate

Dacă au într-adevăr ceva în comun, aceste povestiri sunt pline de umor și prevăd situații neverosimile sau chiar fantastice. Merită citite și recitite: farmecul lor nu reiese neapărat din firul narativ, cât din felul în care sunt povestite. În mare, mă declar mulțumită de acest prim contact cu autorul. Poate vă treziți într-o zi cu recenzie la Țara vinului.

Cartea a apărut la editura Humanitas.

Anunțuri

„Când îi vinzi unui om o carte, nu îi vinzi câteva sute de grame de cerneală, hârtie şi lipici, ci o nouă viaţă.”
– Christopher Morley 

„Cititul este ca gândirea, ca rugăciunea, ca o discuţie cu un prieten, ca exprimarea ideilor tale, ca ascultarea ideilor altor oameni, ca ascultarea unei melodii, ca admirarea unei privelişti, ca o plimbare pe plajă.”
– Roberto Bolaño

Recenzie : Vrăjitoarea Adevărului de Susan Dennard

18157285_1964430420455504_4045549057443990308_n

Dar, indiferent de soarta Fântânilor, învățații nu credeau că e doar o simplă coincidență faptul că singurele vrăji de spintecare se puteau face aupra Pământului, a Vântului și a Apei. Iar, dacă e să le dăm crezare călugărilor caraweni, numai întoarcerea acelor Cahr Awen ar fi putut să vindece vreodată Fântânile secate ori pe Spintecători. 

Safiya este o vrăjitoare a Adevărului, își poate da seama imediat de adevăr sau de minciună, dar unele persoane îi vor da mult de muncă. Iseult este o vrăjitoare a Firului, ea poate să își dea seama de stările unei persoane, e chiar uimitoare puterea ei, dar asta îi face și rău.   Cele două fete sunt bune prietene, sunt Surori de Fir, o legătură foarte specială.  Nu au o viață liniștită, mai ales după un bal.   Ele sunt nevoite să își ascundă puterile, ca să nu devină pionii unor dogi ori altor persoane importante și puternice.  Ele au puteri foarte utile și sunt dorite, chiar dacă Iseult este de altă origine, veți afla voi ce spun.

Negrul era culoarea tuturor firelor combinate la un loc, iar de-a lungul gulerului, a manșetelor subțiri și al tivului rochiei se vedeau trei dâre de culoare: o linie dreaptă, de culoarea magentei, pentru Firele care leagă, o linie răsucită, verde-salvie, pentru Firele care clădesc, și o linie punctată, cenușie pentru Firele care rup. 

Viața lor este una foarte aventuroasă și periculoasă, dar împreună fac față tuturor. Numai că uneori este nevoie și de sacrificii.  Lumea creată de Susan Dennard este împărțită în imperii și republici, fiecare vrând mai multă putere, deși sunt într-un armistițiu.  Dar nu va dura prea mult.  Merik, prințul Nubrevnei, se luptă să câștige un contract pentru țara lui care moare de foame, pământul Nubrevnei este otrăvit datorită războiului de acum ceva timp. Vivia, sora lui, recurge la forță.  Se descoperă secretul lui Safi. Iar cei care țin la ea pun la cale un plan ce o va include și pe aceasta, o să scape și așa începe aventura celor două prietene. Între timp Iseult se întoarce acasă, dar nu va sta prea mult datorită unui călugăr.  Pe urmele celor două fete este un Vrăjitor a Sângelui, o persoană foarte periculoasă.  Fiecare personaj are o anumită putere, fiecare este un vrăjitor, unii au toate abilitățile elementului. Mi-a adus aminte de multe serii de cărți și seriale fantasy.  Apare și nou dușman, Păpușarul, este un personaj misterios, care are planuri mari pentru Tărâmul vrăjitorilor.

În ciuda catargelor rupte, naviga spre Nubrevna pe valuri fluxvrăjite și, cum el nu mai avea astfel de vrăjitori, Merik rămăsese în urmă ca să plătească prețul. 

I se opri respirația. Păpușarul. Îl privea acum pe Păpușar la lucru. Firele acelea Retezate se întindeau tocmai până la Poznin, era sigură, ceea ce însemna că Păpușarul îi spintecase pe toți acești oameni de la depărtare. Dar nu oricum. O făcuse cu ajutorul lui Iseult. 

Tărâmul Vrăjitorilor este aproape de un nou război, iar fiecare abilitate și om contează.  Fiecare se zbate pentru viața lui și a celor dragi. Nu lipsesc  animalele  fantastice. Fiecare regiune are o fântână magică.  E o carte foarte frumoasă, plină de acțiune, de magie. Merită citită! Cei care adoră genul fantasy nu trebuie să o rateze.  Mai multe nu vreau să dezvălui, vreau ca voi să descoperiți prin ce vor trece personajele, ce aventuri le așteaptă.  O să vă placă!

Însă alungă aceste gânduri și-și reluă lupta împotriva rămășițelor clădirii. Gălăgia  și freamătul îl treziră pe Merik la viață, Firele lui însuflețindu-se brusc. Durere de culoarea fierului și suferință albastră.  

Mi-a plăcut la nebunie! Deja aștept volumul doi.

Poate că Sora ei de Fir nu-i era alături, poate că nu va mai cumpăra o casă în orașul Venaza și poate că, tehnic vorbind, era o prizonieră, și totuși nu se temea de ce avea să-i rezerve viitorul.

Ați citit această carte? Cum vi s-a părut? O recomand tuturor!  Cartea a apărut la editura Nemira, Nemira Young Adult . Mulțumesc Târgul Cărții pentru această minunată carte. 

Magia îi îngână, fericită și caldă la descoperirea acestui adevăr, și după ce-și puse înapoi în sân Piatra de Fir își deschise larg brațele. Își lăsă capul pe spate. 

Mai multe informații despre serie : The Witchlands .

Bibliofili… din cărți

Cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții, mi-am zis să scriu despre ceva care m-a amuzat întotdeauna. Mereu am vrut să fac o listă cu personaje literare… cu gusturi literare! Uneori autorul are de gând să creeze un personaj în chipul și asemănarea sa, care să iubească fie scrisul, fie cititul. Poate doar are simpatie pentru noi, cititorii, care nu ne prea vedem în alte personaje.

Fără alte adăugări, să vă prezint cinci personaje bibliofile din literatura universală!

Jo March din Micuțele doamne

Micuțele doamne e genul acela de carte îndeajuns de cuminte încât să o descoperi de la orele de engleză, dar și destul de interesante încât să o citești și… chiar să te bucuri de ea. A doua fată a familiei March, Jo este rebelă, dinamică, ambițioasă și o mare cititoare. Chiar a scris o carte de basme, din care le citește surorilor ei. Aș numi-o șoarece de bibliotecă.

tumblr_nfsu3op5K01tr2a1xo8_250.gif

Holden Caulfield din De veghe în lanul de secară

Holden Caulfield urăște filmele, școala și majoritatea oamenilor. În schimb… îi plac cărțile? Eroul romanului lui Salinger este un cititor critic, care își alege grijuliu favoriții. Spre exemplu, are o mare afinitate pentru Jay Gatsby din romanul lui Fitzgerald, dar i se pare că Adio, arme, de Hemingway, e supraapreciat și plicticos. Caulfield urăște aerele și snobismul, iar atitudinea sa aduce un aer de prospețime lumii bibliofililor.

Elizabeth Bennet din Mândrie și prejudecată

Una dintre cele mai populare eroine ale lui Jane Austen, Lizzie Bennet este cunoscută ca fiind o mare cititoare. Nu la fel de mare ca sora ei, Mary, dar Lizzie are reputația proastă de a prefera cărților de citit celor de joc… ce crimă! Însă bunul simț și umorul lui Elizabeth strălucesc în fiecare pagină a romanului…

tumblr_n0y65woM121t5of8go1_400.gif

Tyrion Lannister din Urzeala tronurilor

Știu că romanele lui G. R. R. Martin sunt la mare căutare – sau cel puțin serialul de pe HBO – dar, personal, singurul meu contact cu Un cântec de foc și gheață a fost cu câteva episoade din primul sezon, în care l-am remarcat pe Tyrion Lannister, unul dintre cei mai iubiți bețivi ai literaturii fantasy. Pe lângă asta, e un om educat într-un univers în care analfabetismul e la ordinea zilei. Tyrion știe care sunt lucrurile bune în viață, aparent.

alP5Pj5.gif

Hermione Granger din Harry Potter

Ce listă de bibliofili e completă fără Hermione? Nu e doar bibliofilă, e și bună la școală, curajoasă, independentă, ambițioasă… Un adevărat model.

tumblr_inline_mhrroub9ha1qz4rgp.gif

Am ratat vreun șoarece de bibliotecă notabil? Spuneți-mi în comentarii!