Lună: iunie 2017
Vrăjitoarea Adevărului de Susan Dennard
Mulțumesc Libris pentru această minunată carte.
Titlu : Vrăjitoarea Adevărului
Autor : Susan Dennard
Categorie : Beletristică
” Era aproape pe înserat – iar muşchii abia vindcaţi îi ardeau din pricina efortului, pilea nouă i se înfierbântase din cauza aglomeraţiei de pe străzi, şi vechile cicatrici începuseră din nou să sângereze -, ceea ce însemna că singura lui cămaşă curată era pătată toată.
O, abia aştepta să-şi ia revanşa cumva când avea s-o vadă din nou pe Vrăjitoarea aceea a Firului! „
” Aeduan le recunoscu pe câteva dintre Vipere, numai după mirosul sângelui însă, de vreme ce nu putea să vadă niciun chip, ascunse cum erau sub văluri. Săbiile lor zigzagate, ca nişte flşcşri de oţel, luceau în lumina lămpilor foc-vrăjite de pe punte.
Arme stupide. Erau greoaie şi inutile, mai ales că avantajul ce mai mare al unei Vipere era otravraja ei. „
Când am început să citesc această carte, nu m-am gândit că va fi aşa de fermecătoare. Nu am putut să o as din mână fir! Îmi place cum sunt afişate vrăjitoarele în seria asta nouă, că nişte războinice, mai ales tipurile lor: Vrăjitoare a Focului, a Adevărului, a Apei, a Firului, ş.a.m.d.
Safiya simte şi vede când este înşelată sau când cineva îşi mărturiseşte păcatele. Percepe subtilitatea unei minciuni şi fluxul luminos al unui adevăr, aceasta fiind atât de rară încât a trebuit să ascundă ce fel de vrăjitoare este. Safi nu este precaută sau atentă, ci mai degrabă rebelă, încăpăţânată şi uneori orbită de ceea ce poate avea sau câştiga, mai pe scurt se aruncă cu capul înainte fără a se mai gândi şi la altceva.
” Când îşi descoperise puterile, la nouă ani, simţise că inima parcă i se preface în pulbere. Se prăbuşea sub povara milioanelor de Fire, dintre care niciunul nu era al ei. Oriunde se uita, vedea Fire care clădesc, Fire care leagă şi Fire care rup. Şi totuşi, nu-şi vedea propriile Fire şi nici cum se manifestau ele. „
Acum, Iseult, pentru mine cel puţin, mi s-a părut un personaj fascinant. Este o persoană loială, curajjoasă, inteligentă şi precaută, opusul lui Safi. Am adorat-o şi pe Safi. Cele două îmi aduc aminte de Rose şi Lissa din Academia Vampirilor, una rebelă şi una precaută.
Iseult s-a obişnuit să fie tratată ca un duşman, nu ca un prieten, dar atâta timp cât o are pe Safi alături de ea, nu are nevoie de nimeni altcineva sau altceva. Diferenţele dintre Safiya şi Iseult pun bazele unei prietenii care depăşeşte cu mult bariera de sânge, şi după cum am mai specificat mai sus, prietenia lor strânsă îmi aduce aminte de cele două prietene din seria scrisă de Richelle Mead. Defectele lui Safi sunt transformate în calităţi de către Iseult. Când una dintre ele greşeşte, cealaltă are o soluţie, ceea ce mă face să îmi doresc să am o aşa prietenie strânsă, să fiu atât de respectată şi iubită precum ele două.
Pe mine mai mult m-a fermecat legătura între cele două surori de fir. Nu găseşti mai deloc o aşa prietenie, şi dacă vei găsi, ţine-te strâns de ea.
Dacă aţi citit această carte, care vă este părerea? Ce credeţi despre ea? Ce credeţi despre Merik? Aeduan? Cum vi s-au părut personajele?
Echipa The Sagittarius Books Blog!
Eu și Karl May(mai mult despre mine decât despre el)
Scriitorul acesta are ceva ce mie îmi place de numai pot. Nu știu ce cu certitudine, dar 
sunt sigură că western-ul, căci despre western vorbim azi, e interesant.
Nu există om care să nu fi văzut un film cu cow-boy. Comicul este că cow-boy nu este aventurierul,vânătorul lui Karl May, din contră un simplu văcar. Industria cinematografică a schimbat radical prototipul văcarului în Old Shatterhand, Old Firehand și a altora, într-un cuvânt cow-boy a devenit sinonim cu curajul și pericolul dus la extrem.
Dar acest comerț a avut și o implicare mai bună, de exemplu a crescut popularitatea cărților și am ajuns și noi să cunoaștem măcar sumar ceva despre Vestul Sălbatic.
Una pelicula del oeste!
Dar cred că am sporovăit destul despre cel film, acum a venit rândul cărților.
Cel mai cunoscut și apreciat e Karl May, dar câți oare știu cine a fost el și ce a făcut în viața,ce cărți a scris și ce farmec au acestea ?
Informații:
Karl May provine dintr-o familie săracă de țesători, fiind al cincilea fiu dintr-o familie cu 14 copii, din care nouă mor la câteva luni după naștere. În anul 1844, probabil dintr-o carență de vitamina A, copilul contractează o hemeralopie, boală care, cu timpul, se va înrăutăți, ajungând, după spusele scriitorului la o „orbire funcțională”, care va fi tratată cu succes la vârsta de cinci ani.vFiind un tânăr plin de fantezie, este sprijinit încă din școală să urmeze un curs privat de muzică. Din anul 1856 studiază la seminarul pedagogic din Waldenburg (Saxonia), de unde este exmatriculat în anul 1859, din cauza sustragerii (furtului) a șase lumânări. În urma iertării păcatului său, i se admite urmarea cursului de la seminarul pedagogic din „Plauen” (Saxonia), curs pe care este nevoit să-l părăsească definiv după câteva zile, fiind reclamat că ar fi sustras ceasul de buzunar al unui coleg, fiindu-i interzis de a mai urma un seminar.În următorii doi ani duce o viață grea, din punct de vedere financiar, străduindu-se să-și câștige existența pe căi legale. Astfel, el va acorda consultații private, va scrie narațiuni, va compune unele piese muzicale și va recita (declama) poezii.vAceste ocupații nu i-au asigurat nevoile existențiale. Ca urmare, a fost nevoit să recurgă la furturi, înșelăciuni, prezentându-se ca o persoană de vază, ceea ce face să fie urmărit de poliție. În anul 1865 este condamnat la 4 ani de detenție și a fost pus să lucreze în „casa săracilor”. După obținerea libertății, eșuează toate încercările sale de a-și câștiga existența pe o cale cinstită, fiind nevoit din nou să recurgă la furt și înșelătorii, de multe ori eforturile mari erau răsplătite cu o pradă de valoare mică.În 1870 este arestat în Niederalgersdorf, Boemia pentru vagabondaj și după identificarea lui predat autorităților din Saxonia, unde va sta între anii 1870 și 1874 în penitenciarul din Waldheim. În anul 1874, când se poate întoarce în casa părintească, începe să scrie în noiembrie „Die Rose von Ernstthal” (Trandafirul din Ernstthal). În anul 1879 primește o ofertă de la un cotidian catolic din Regensburg de a-și publica povestirile sale mai întâi la ei. Cinci ani mai târziu, în 1879, la Stollberg (Saxonia) este arestat timp de 5 zile pentru încercarea de înșelare a autorităților, prin declararea unei identități false. După căsătoria cu Emma Pollmer, în anul 1880, începe o viață normală, scriind cărțile care i-au adus succesul.
Nu am intenția să vă plictisesc, dar viața acestuia este chiar spectaculoasă. Nu credeți? Mai cunoașteți și alți scriitori cu o viață nonconformistă?
Carțile citite de mine:
Winnetou cele 3 capodopere/volume: nu pot exprima în cuvinte ceea ce simt pentru 
această carte. Spun doar că e tristă și am plâns până s-a udat cartea de a trebuit să o pun la uscat.
Comoara din Lacul de argint: mi-au dat iar lacrimile când am auzit cuvantul: Winnetou!
Plisc-de-uliu si Moartea împaratului: se schimba peisajul,dar frumosul rămâne.
Doresc să mai îmi cumpăr cărți de acest mare -mare scriitor. Acum voi vorbi puțin despre farmecul lui.
Fiind printre puținii și desigur primii care au excelat în acest gen nu e foarte greu de închipuit ca orice școlar are obligația morala să-l citească. Unele cărți sunt sângeroase, dar toate sunt frumoase. Aerul vechi, misterios, sumbru ce se revarsă din cărțile lui se mai găsește în puține, foarte puține locuri și cărți. Nu știu dacă alții îl apreciază, dar eu cu siguranță nu. Nu-l apreciez, ci-l devorez și ador.
Sper că v-a plăcut.
Aici se gasește un link dacă doriți să vedeți câte ceva despre Winnetou, ăla din opinia mea: https://fanfantasysite.worpress.com/2016/10/09/recenzie-winnetou-3-vol-de-karl-may/
Eu și Sir Arthur Conan Doyle
O să merg pe aceeași tipologie,așadar gustare plăcută!
Cele câteva informații:
Sir Arthur Conan Doyle s-a născut la Edinburgh, din părinți irlandezi care emigraseră în Scoția. După absolvire s-a angajat ca doctor pe un vas care se îndrepta spre coasta Africii de Vest; în 1882 și-a deschis un cabinet la Plymouth. Și-a luat doctoratul în 1885. Ducea lipsă de pacienți și își umplea timpul dintre două consultații scriind povestiri. Prima povestire a publicat-o în Chambers’s Edinburgh Journal înainte să împlinească 20 de ani.
N-o să mă apuc acum să le iau pe toate și să le înșir cele 1002 calități. Câteva cuvinte care sper să nu plictisească.
Cele câteva cărți citite de mine:
Un studiu în roșu: enigmatică ca de obicei, o carte surprinzătoare ce te ține cu sufletul la gură.
Semnul celor patru: mai e nevoie de cuvinte?
Câinele din Baskerville: găsiți recenzia pe blog plus un top unde e prezentă.
Aventurile lui Sherlock Holmes: merg liniar, de ce am schimba?
O lume dispărută: bizară și nu mi-a plăcut prea mult.
Sper că v-a plăcut!
Ecce, Dexter
How wonderful it is to be me.
Dearly Devoted Dexter nu e primul, ci al doilea volum din seria Dexter a lui Jeff Lindsay. Primul lucru pe care l-am observat e coperta, „pătată” cu urme de sânge, promițând un thriller sau în orice caz o poveste care să îți dea tot felul de fiori a la Coșmar pe strada Ulmilor. Al doilea lucru pe care l-am observat era că nu puteam găsi primul, sau al treilea, sau al patrulea volum.
E Dexter, mi-am zis. Merge și pe cont propriu.
Și a mers. Dexter ne salută din grădina iubitei sale, Jess, în timp ce se joacă prinselea cu copiii ei. Știți voi, Dexter. Psihopatul. Justițiarul sângeros care păstrează mostre din sângele victimelor într-un dulăpior separat. Omul care o ia razna când vine luna plină fără să fie vârcolac. Aparent luna îl invită la fapte rele, ce putem zice? Omul ăsta are acum iubită, în ciuda tuturor afirmațiilor sale legate de cât de monstruos e.
Aparent are iubită ca să nu dea rău în societate. O fi el psihopat, dar măcar nu e un dubios. Trebuie să fii un domn când ai numai cuțite în cap, sau te bagă la închisoare pe viață pentru că ți-ai ucis numărul de kilograme în oameni.
Ahem.
În calitate de cititor, Dexter îți vorbește cu mare ironie, poate cu puțină afecțiune, tot ce se întâmplă în jurul lui. Felul în care impozantul sergent Doakes pune ochii pe el, conștient de latura sa demonică. Felul în care descoperă un ucigaș în serie care își mutilează victimele și le lasă într-un stadiu între viață și moarte, un purgatoriu care îi poate duce doar în iad. Felul în care sora sa, Deborah, se îndrăgostește de un polițai de la Washington, nu prea deștept, care e răpit de susmenționatul ucigaș în serie. Felul în care Dexter prinde și ucide un pedofil la începutul romanului, și pe partenerul său în crimă la sfârșitul lui.
Și toate astea sunt povestite pe cel mai carismatic, rafinat și ascuțit ton cu putință, Dexter neputându-se abține de la a face tot felul de observații legat de cât de plicticoasă e viața de om normal, cât de mult te prostește iubirea, sau cât de prost stau hainele pe unii oameni. A da. Omul ăsta iubește mâncarea. Există un moment în care soră-sa e ocupată având revelații legate de criminal, iar tot ce vrea Dexter e un sandwich. În paragraful următor, Dexter recunoaște că a avut fantezii cu ronțăitul a vreo trei sandwich-uri.
În ciuda tonului meu lipsit de considerație, mi-a plăcut Dexter. Și ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că motivația sa numărul 1 ca să treacă prin tot procesul ăsta dureros a fost să scape de Doakes ca să poată să ajungă la pedofilul numărul 2.
Serios. Nu se poate mai bine de-atât.
The ”Asking Books”Tag
Sunt ascultătoare și fac și eu acest tag,pe care l-am văzut la Audrey Parker. E interesant și sper să nu se supere nimeni.
1. Cartea/poveștile preferate din copilărie?
Heidi și Legendele Olimpului(știu că-s un copil ciudat)
2. Ce citești acum?
Epic.Legende Fantasy și pana acum îmi place,deși sunt la început.
3. Ce carte vrei să cumperi, dar aștepți o reducere masivă?
Oh mult prea multe.Să zicem Roata Timpului de Robert Jordan;Dune și altele.Mai mai ales prima 🙂
4. Obiceiuri rele în ceea ce privește cărțile?
Am și unul ar fi că îmi place să țin fiecare pagina între două degete și o tot ”foșnesc” asta duce la deteriorarea ei 😦
5. Ce carte aștepți să citești cu nerăbdare?
Mai multe.Poate Pisicile Războinice 3(nu mă judecați)
6. Ai un e-reader?
Nu.
7. Preferi să citeși o singură carte sau mai multe în același timp?
Depinde.Dacă e pentru școală mai multe,dacă nu,nu
8. Ți s-au modificat obiceiurile în ceea ce privește cititul de când ai un blog?
Da,gândesc mai analitic,cred.Nu prea știu de ce,analizez mai mult tehnica narativă și cum e construită cartea etc.
9. Ultima carte pe care ai citit-o și ți-a plăcut mult.
Greu de spus.Se pune carte recitită?Oh…bănuiesc că nu.Gata mi-am amintit era Triunghiul etern țin minte că i-am făcut chiar și recenzie.
10. Cartea preferată pe care ai citit-o anul acesta.
Nu mai țin minte ce-am citit anul asta!:(
11. Unde îți place să stai atunci când citești?
Pe patul meu.
12. Cel mai incomfortabil loc unde ai citit?
Scaunul.
13. Poți să citești în autobuz?
Nici vorbă.
14. Unde, în natură, ți-ar plăcea să citești?
Deși îmi place natura,cititul în natura nu-mi priește.Dacă totuși ar fi să aleg aș alege pădurea sau pur și simplu dealul.
15. Ce reguli ai atunci când împrumuți cărți?
Nu prea împrumut carți,dar când o fac întocmesc o listă lungă din care nu lipsește ținerea cu atenție a carții,interzisul mâncatului când citești,locul unde citești etc.
16. Ai împrumutat cărți vreodată?
Da.La persoane de maximă încredere.
17. Scrii ceva pe marginea filelor din cărți?
Nu.
18. Chiar dacă este o carte veche?
Poate.
19. În ce limbă preferi să citești?
Limba mea de baștină:româna.
20. Ce te face să iubești o carte?
Personajele,povestea în sine,originalitatea chiar și coperta.
21. Ce te inspiră să recomanzi o carte?
Părerile și descrierea.
22. Genul favorit?
Mai e nevoie să o spun?!Fantasy apoi mistery.
23. Genul pe care îl citești foarte rar este?
SF și Romance.
24. Ce ai alege între a lectura cărți propuse profesorul de istorie, de fizică, de geografie sau de biologie?
Istorie și biologie fără supărare.
25. Ai citit vreodată o carte stand-alone?
Da.
26. Coperta preferată a unei cărți momentan.
27. Cartea/seria preferantă momentan?
Nu am doar una,seria mea preferată,una din ele e Peggy Sue și fantomele,dar am mai multe ,dar nu-mi vin în minte.
28. Gustarea preferată atunci când citești este?
Nu am una,nu mănânc când citesc
29. Numește un caz în care spoilerele ți-au ruinat cititul?
Am grijă să mă opresc la timp,dar am pățit-o la una din preferatele mele:Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd?
30. Cât de des ești de acord cu anumite critici aduse unei cărți?
Fifty-fifty.
31. Cum te simți atunci când scrii recenzii negative?
Rar scriu asemenea recenzii,eh nici bine nici rău,doar spun adevărul.
32. Dacă ai putea să citești într-o limbă de mult pierdută care ar fi aceea?
Super întrebare.Nu știu dacă e pierdută ,dar aș citi cu drag în egipteană știți voi? hieroglife.
33. Cartea ce te-a făcut să treci prin cele mai multe emoții.
Nu știu.
34. Cartea din cauza căreia ești nervoasă și te temi să o începi.
Cam multe.Nu vreau să dau nume.
35. Poetul favorit.
N-am doar unul.Baconsky,Blaga sau Magda Isanos.Mai mulți 🙂
36.Câte cărți îți fac cu ochiul momentan?
Nu mă pricep la estimări.
37. Cât de des returnezi cărțile bibliotecii fără să le citești?
Des.
38. Personajul preferat dintr-o carte.
Nu pot da doar unul.Un exemplu ar fi Winnetou.I love Karl May! 🙂
39. Răufăcătorul preferat dintr-o carte.
Momentan nu-mi amintesc.Poate personajele din Taișul Sabiei.
40.Ce cărți ai vrea să citești în vacanță?
E vacanța și multe.Pisicile Războinice,Prințul spinilor,Tronul de Cleștar etc.
41. Cât de mult ai rezistat fără să citești?
Din păcate mult.O spun cu rușine o lună!fără să citesc o carte.
42. Numește o carte pe care nu ai putut să o termini!
Mai multe.De exemplu cele clasice cum ar fi Război și Pace de Tolstoi.
43. De ce anume ești distras cu ușurință atunci când citești?
M-am obișnuit să le ignor deci mai nimic.
44. Ecranizarea favorită a unei cărți.
Pas.
45. Cea mai dezamăgitoarea ecranizare a unei cărți.
Pas.
46. Cei mai mulți bani pe care i-ai cheltuit deodată într-o librărie.
Parcă 200 posibil mai mult.Sunt în stare de orice:)
47.Cât de des sari peste paragrafe doar ca să citești mai repede?
Rar și doar când vreau finalul.
48.Care este motivul pentru care ai renunța la o carte, deși ești la jumătate?
Plictiseală sau ceva ce nu mai suport.
49. Îți place să păstrezi cărțile în ordine?
Doar cu carțile sunt ordonată.Ciudat,nu?
50. Preferi să păstrezi cărțile sau să le dai altcuiva după ce le citești?
100% păstrate.
51. Sunt cărți pe care le-ai evitat până acum?
Da și-s 10.
52. Numește o carte ce te-a făcut furios!
Multe.
53. O carte ce nu credeai că îți va plăcea, dar ți-a plăcut!
Poate …oh nu știu 😦
54. O carte ce credeai că îți va plăcea, dar nu ți-a plăcut!
Soldatul Sveck(sper ca asa se scrie)și carțile ca Piciul,Corigent la Limba Romana și da,din păcate Robinson Crusoe și altele.
Sper că v-a plăcut!Pe curând!
Oamenii-fiare ai lui Robert Arlt
Cum s-au schimbat toate! Africa nu mai e Africa. Africa a murit, dragă tinere.
Nota bene: Am găsit Crescătorul de gorile în Cărturești, pe raftul de reduceri. Nu auzisem de Roberto Arlt până atunci și nu mai citisem nimic scris de un argentinian. Pe copertă era un comentariu al lui Julio Cortazar, de care am auzit că e „mare scriitor!” De bine, de rău, m-am trezit cu cartea în mână. Nu regret niciun moment că am citit-o.
Crescătorul de gorile este un volum cu povestiri de Roberto Arlt, adunate din revistele argentiniene El Mundo și El Hogar. Povestirile în sine au foarte puține lucruri în comun: anume că sunt toate scurte și se pot citi pe nerăsuflate, și că au loc în țările calde. Și când zic țările calde, mă refer mai ales la India, Madagascar, Maroc. Eroii lui Arlt sunt adesea firi pasionale, răzbunătoare, hoți, ucigași, trădători sau cerșetori. Un negustor de papuci încearcă să își ucidă soția alungată de acasă și în schimb ea ucide un nobil. Un bărbat își înjunghie partenerul de afaceri ca să primească peste ani și ani răzbunarea fiului său. Un cerșetor face contrabandă ascunzând mitraliere într-un cadavru. Astfel de personaje populează lumea încinsă de căldură, subtropicală sau musonică a lui Arlt, unde oameni de toate națiile, arabi, evrei, indieni, olandezi, argentinieni se trădează și se torturează reciproc, într-un cerc vicios nesfârșit.
Una dintre povestirile care ilustrează cel mai bine acest concept este Ură din altă viață, în care un tânăr află de la un marocan, așa-zis doctor în științe oculte, că a fost prins într-un cerc infinit al violenței alături de logodnica sa, Lucia, și că de sute de ani se îndrăgostesc și se omoară reciproc. Ba chiar, arabul are o ceartă veche tot de sute de ani cu Lucia și nu l-ar deranja dacă tânărul ar ucide-o în această viață. Băiat deștept, tânărul o ia la goană până la Buenos Aires.
Printre povestirile mele preferate se numără Oamenii-fiare, Lanțul de ancoră, Omul cu turban verde și Vânătorul de orhidee. Titlurile sunt adeseori sugestive, delimitând fie un simbol (turbanul verde), o replică din operă, un loc sau un personaj. Spre deosebire de alți autori, Arlt nu numai că scrie bine, dar scrie și modest. Limbajul e simplu, iar descrierile lasă loc faptelor și conversațiilor să respire. Arlt nu face risipă de cuvinte.
În definitiv, faptele descrise au deja destulă opulență.
Cartea a apărut la editura Adenium.
Bookhaul mai-iunie
Când ești chitră, ești chitră. Iată ce am reușit să adun lunile astea din anticariate și reduceri.
Cumpărate…
Fără un șfanț în Paris și Londra, George Orwell
Mărețele maimuțe, Will Self
Punct contrapunct, Aldous Huxley
O cameră cu vedere, E. M. Forster
Crescătorul de gorile, Roberto Arlt
Bucuria vieții, Irving Stone
Primite…
… din partea Libris
Vegetariana, Han Kang
Deși am fost puțin ocupată recent cu various business, am reușit să citesc câteva cărți cumpărate în mai… cam prin iunie. (Wow, încă sunt în viață!). Coming soon… recenzii diverse.
The book buying tag
Am primit un sfat și-l duc la îndeplinire.
De unde îți cumperi cărți?
Înainte numai de la o librărie fizică,dar acum le prefer pe cele online.Oricând ai chef îți poți cumpăra o carte.Anywhere.
Pui pre-comenzi pentru cărți?
Nu,dar mi-ar plăcea,de ar fi mai multe librării online cu o așa opțiune.
Câte cărți cumperi în medie pe lună?
Păi n-am mai prea cumpărat în ultimul timp,dar în trecut când mergeam la librăria preferată din orașul meu cumpăram circa 2-3 carți pe luna,depindea de mărime,dar după acea perioadă făceam o comandă de 50-100-150 lei la două luni,3 sau chiar 4.
Împrumuți cărți de la bibliotecă?
Oh da.Când intram în criza da,eram nevoită să apelez la măsuri drastice.Scopul scuză mijloacele!
Dacă te duci la bibliotecă, câte cărți împrumuți?
1 sau 2 sau chiar 3,depinde pentru câta vreme.
Care este părerea ta în legătură cu cărțile împrumutate de la bibliotecă?
Eh nu prea bună.Majoritatea au fost mult plimbate și mult atinse de multe mâini.Mie nu-mi place asta.Dar de disperare treceam cu vederea.
Ce părere ai despre cărțile second-hand?
Nu le suport!Sunt vechi și prafuite,iar eu-s alergica la praf și la carți uzate.Nou-nouțe sau perfecte dacă se poate.
Îți ții cărțile pe care le citești separat de celelalte?
De ce să le țin?Delimitarea e firavă.Le țin la un loc mai mult sau mai puțin.
Plănuiești să citești toate cărțile pe care le deții?
Oh nu!Nici gând.Unele mi-au cheltuit timpul,banii și răbdarea.Merită o moarte lentă.
Ce faci cu cărțile pe care le deții dar pe care simți că nu le vei citi niciodată?
Le las să se umple de praf fiindcă asta merită,nemernicele!
Ai donat vreodată cărți?
Nu și nu știu dacă mi-ar plăcea.Sunt un om foarte zgârcit 😦
Ți-ai interzis vreodată să îți cumperi cărți?
De ce mi-aș interzice asta?A să nu-mi cumpăr un anumit gen de carți da,dar nu să îmi cumpăr carți.Dacă n-am cu ce,nu-mi cumpăr,dar nu-mi interzic.
Crezi că îți cumperi prea multe cărți?
Da,am vreo 15 în bibliotecă necitite.Oh…
Sper că a ieșit bine!Pe curând!
The Sagittarius's Books 