#Citate

Fantasticul este ezitarea unei ființe care nu cunoaște decât legi naturale în fața unui eveniment în aparență supranatural. – Tzvetan Todorov

Fantasticul se caracterizează prin intruziunea brutală a misterului în cadrul vieții reale. – Pierre-Georges Castex

Povestirea fantastică ne prezintă nouă, locuitori ai lumii reale, oameni ca și noi aflați pe neașteptate în prezența inexplicabilului. – Louis Vax

 

Reclame

Recenzie Bătrânul din Lună de Grace Lin

Batranul din Luna - Grace LinBună Bookaholici! Așa cum am promis am revenit cu recenzia cărții acesteia, pe care am avut ocazia să o citesc grație Libris
Și cu această pricină le  mulțumesc foarte mult, pentru micuța bijuterie pe care o am în bibliotecă de acum. Și chiar este o bijuterie.

Mi-am făcut  griji că n-o s-o termin la timp, dar credeți-mă că dacă vreți ceva foarte ușor de parcurs, cu un aer de poveste, cu o lecție de viață și o fărâmă de folclor chinezesc, Bătrânul din lună este alegerea perfectă. Trebuie să recunosc că este superb ilustrată, presărată din loc în loc cu ilustrații mari de o pagină, intens colorate de o delicatețe și ceva feric de mult timp nemaivăzute de mine. Fiecare capitol începe, de asemenea, cu un desen mic și drăgălaș. De obicei nu dau atenție elementului grafic, dar Bătrânul din  lună mi-a furat ochii. Și încă oscilez, dacă să mi-i iau înapoi. Hm…

Trecând peste detaliul acesta legat de manipulare, povestea e o poveste cu povești. Și când spun asta nu e doar o figură de stil…pe lângă acțiunea ce curge, avem povești din folclorul chinez spuse ca atare, de către cineva ( în general tatăl protagonistei – Ba). Pe lângă atmosfera de poveste, cu peștișori, munți, zeițe, o carte mistică etc. avem și povești directe, cu morală bine definită, care pot oferi o lecție prin cuvinte simple chiar și unui adult. Eh, asta dacă vrea să le asculte…Și chiar dacă nu vrea poate să se bucure de seninătatea poveștii lui Minli – ca protagonistă.

Eu una m-am lăsat scufundată în optimismul poveștii și mi-am permis să văd totul cu speranță. Iar lecția de la sfârșit, mai presus de toate, mi-a cuprins inima c-un fir roșu 🙂
În caz că vă întrebați de ce un fir roșu, citiți Bătrânul din lună și aflați care e treaba cu aluzia.

Cine? Ce? Unde? În ce împrejurări?
Minli este o fetiță zglobie, dar care pe zi ce trece constată cu mâhnire că părinții ei și în deosebi mama ei este nemulțumită de situația financiară a lor. Dornică să schimbe ceva, fetița pleacă de acasă la povățuirea unui !!!SPOILER!!!peștișor auriu(peștișoară, dacă țineți la detalii) să-l caute pe Bătrânul din lună, cel care citește cartea norocului și doar el putându-i a spune cum poate schimba soarta familiei ei și a ei. Pe drum, dă de tot felul de oameni, aude tot felul de povești, leagă prietenii neobișnuite și are parte de o aventură ca din poveștile spuse la gură lampionului.
Cel mai drăguț moment e cel ce traversează toată povestea, prietenia – ca mijloc de a reuși. Cel mai delicios  este prietenul lui Minli, care e într-o situație comică, deși cam tristă.

Într-o oarecare măsură, cartea mi-a amintit de Vrăjitorul din Oz. Dar bănuiesc că asemănările nu sunt multe, cartea lui Grace Lin e mult mai plină de substanță, mult mai încărcată de mesaj.

” – Poveștile nu sunt fără rost, zise Ba în felul său liniștit.
– Asta s-o crezi tu! replică Ma. I-ai umplut capul cu ele. Ai făcut-o să creadă că o biată scorneală ne-ar putea schimba soartă oropsită!Ce aiureală! ”

” Minli și tovarășul ei rămaseră privindu-l pe peștișor îndepărtându-se înot.Apoi își văzură de drum spre Orașul Clar- de- Lună. ”

Văzându-l cu mâna întinsă pe cerșetor, tremurând de foame Minli simți un junghi în stomac.Își aminti de Ba, întinzând ultimele boabe de orez ca să hrănească peștișorul (…)
– Poftim, zise ea, întinzându-i vânzătorului moneda. Alese cea mai mare piersică pe care o găsi pe tarabă și i-o oferi bătrânului. (…)
Minli pe de altă parte nu se alătură festinului.
– Dacă nu aș fi mâncat doar piersici tot drumul spre oraș, aș fi fost prima care se urca în pom.
Dar sătulă de piersici, fetița reuși să vadă ceea ce nimeni nu vedea. De fiecare dată când cineva culegea o piersică din pom, dispărea una de pe taraba vânzătorului. ”

20180527_095435[1]
20180527_095435[1]20180527_095121[1]Una peste alta vă recomand acest volum, ca o doză de fericire și bună dispoziție.Cred că ar fi una dintre cărțile fără de notă, dar totuși o recomand cu notă maximă.

Link-ul către carte aici 

Lectură plăcută!
Pe data viitoare!

 

Planuri de lectură pentru vară – 2018!!!

Bună Bookaholici!Știu că în ultima perioadă am fost cam moartă pe blog-uri, dar credeți-mă că sunt suficient de ocupată. Ca să nu-mi iau multe complimente privind ritmul alert cu care postez, m-am gândit să fac această listă prin care să arăt ce planuri am în privința cărților. Pe unele le am în bibliotecă, pe altele le-aș dori și, astfel, sper să le obțin.
Ce fel de cărți vreau?
Aș vrea niște cărticele fresh, casual, care să mă distreze, să-mi relaxeze mintea și să-mi aducă buna dispoziție,mult pierdută. Nu vreau lecturi prea grele ori volume de peste 500 de pagini, cel puțin nu de la început(nu se includ cele cu 499 🙂  ).
Ar mai fi și altele decât cele de mai jos, dar să lăsăm și un element surpriză 😉

Așadar:

Urmărirea(Băiatul-leu volumul 2)
Maestrul păpușar
Cumpăna apelor
Întâlnire cu moartea
Cortina.Ultimul caz a lui Poirot
Bătrânul din lună
Din capul meu
Copii de făină
O poveste grimminală
Confesiunile unui prieten imaginar
Povestește-mi ceva!
Timm Thaler sau Râsul vândut
Cartea cimitirului
Luminile Nordului
Bartimaeus

Sper că v-a plăcut lista!Pe curând…pe foarte curând!

Campionul de Marie Lu

1c4f956c-caf2-4c48-8ee6-4b0159125626.jpg

Campionul este ultima carte din trilogia Legenda de Marie Lu. Acest roman este plin de acţiune şi suspans.

A început ca orice carte SF şi distopică. Câteva lucruri politice aruncate pe ici şi colo, asta undeva într-un viitor al Statelor Unite ale Americii, în care America a fost sfâşiată de către război, un guvern insuportabil la putere, şi de asemena puţină iubire.

Felul în care Marie Lu scrie, este fără cusur. Te acaparează total, şi de asemenea, ador cum aceasta şi-a făcut personajele să evolueze, faţă de primele cărţi. Acest fel de dezvoltare este reală, importantă şi e un motiv pentru care îi ador cărţile – privind personajele înflorind, devenind mai înţelepte, având de-a face cu diverse probleme în perioada asta grea de maturizare.

„Vreau să încerc să-mi limppezesc gândurile. Afară, cerul e galben şi tulbure din cauza luminii soarelui de după-amiază. Mă străduiesc să-mi imaginez cerul acoperit de dirijabilele Coloniilor, incendiat de focul luptelor aeriene şi al exploziilor.”

Emoţia, angoasa, furia, fericirea, iubirea; acestea sunt emoţiile care îşi au locul în sufletul meu cât timp citesc romanul acesta.

„— Mi se pare că nu mai ţin la tine, c-o să-mi fie mai uşor odată ce-o să fii din nou departe de mine, dar apoi, din senin, mă găsesc iarăşi aici, iar tu eşti…
Day se opreşte si mă priveşte. Chinul de pe faţa lui e ca un cuţit care mi se înfige în inimă.
— De ce îmi fac singur asta? Te văd şi te simt…
Ochii i s-au umplut de lacrimi. E o imagine pe care nu pot s-o îndur. Day se trage doi paşi mai departe de mine şi îmi întoarce spatele, ca un animal închis în cuşcă.

Dacă June este una dintre cele mai înspăimântătoare, inteligente şi curajoase protagoniste, Day este absolut unul dintre cei mai determinaţi, iubitori şi sinceri protagonişti. Marie Lu i-a conturat în aşa fel încât te poţi îndrăgosti de personaje pe loc.

Ultimele trei capitole ale romanului, m-au ţinut într-un suspans continuu. Nu am putut să nu citesc, chit că ochii mi se închideau de somn. Voiam să văd finalul, voiam să văd cum se termină seria. Nu mulţi scriitori au talentul acesta de a te face să plângi, dar Marie Lu a reuşit.

Deznodământul cărţii nu este unul cu final fericit. Este unul cu un nou început. O nouă eră.

c74afba50ab9b7c76260d55e32b635d3

Mulţumesc Libris pentru această carte minunată! Dacă aţi citit această carte, ce părere aţi avut? Cum vi s-a părut?

Recenzie Marea Trolilor de Nancy Farmer

Am terminat acest roman acum ceva vreme, o lună- două, dar acum mi-am amintit de el. Ce ticăloasă sunt!!!Să începem cu începutul, o să fac o oarecare paralelă. Eu în bibliotecă am două volum de Nancy Farmer : ”Casa scorpionului” și ”Marea trolilor”. Am început, inițial,  primul dintre acestea, dar nu mi-a prea plăcut. Nu m-aș fi apucat poate nici de ”Marea trolilor” dacă nu aș fi avut un presentiment că va fi wow!Și a fost…
Marea Trolilor e mai mult decât o poveste fantasy-istoric extrem de pe gustul meu, e o poveste despre sacrificiu, putere, credință, familie etc. Un volum de excepție, pe care îl recomand cu foarte multă încredere.
Pot să-i mulțumesc Loredanei Adrianei M. pentru că m-a determinat să am încredere în acest volum. Și a avut mare dreptate, romanul este o poveste plină de vicisitudine, suspans, o poveste completă din toate punctele de vedere.
Jack, personajul principal este un băiat bun, puternic, prostănac uneori, dar care are o scară de valori bine ancorată. Cunoaște și înfruntă pericole atât de dulci, de savuroase, dragoni, urși, suferă , plânge, suportă ceva atât de intangibil încât mi-e și greu să descriu.
Această carte s-a urcat prin frumusețea, inteligență, creativitatea, scriitura, atmosferă și personaje în topul meu.
Ca să fiu afurisită, a avut și puncte slabe, dezgustătoare, libidinoase, DAR privind per ansamblu este un roman minunat, care transpune obiceiuri, credințe ale triburilor germanice, lupte, magie nordică, mitologie, stupidități de concepții etc.
Personajele sunt unul dintre punctele tari, Olaf Sprâncenatul debordează atât contrarietate, atâta bizar, un uriaș cu multe defecte, slăbiciuni, nebunie, dar și curaj cât ursul.
Sora lui Jack este prototipul negării realității, cum visele ne apară de cruda realitate și dacă refuzi să vezi realitatea ieși la liman.
Regina cea nebună este antagonistul, răul metamorfozat…

Vă recomand acest volum pentru ciudățeniile lui frumoase și urâte.Citiți-l și n-o să regretați!!!!