ORION by Nemira și fragmente în avanpremieră

NEMIRA : Editura Nemira lansează un imprint dedicat exclusiv cărților de nonficțiune: ORION, coordonat de Laura Câlțea.

O lume întreagă în cărţile noastre: ORION vă aduce cele mai noi și mai provocatoare cărți despre lumea în care trăim: cărți și idei care deschid ochii și mințile către spațiu, oameni, societate, corpul și mintea umană, cultură și civilizație. Explorează, descoperă, înțelege, acceptă noi provocări – asta face ORION și la asta îi invităm pe cititorii cărților noastre.

Laura Câlțea: „Sunt o cititoare avidă de nonficțiune și cred cu tărie în puterea nonficțiunii bine scrise de a schimba vieți, dar și lumea în care trăim. Cred că trebuie să fim în permanență în căutare, să vrem mereu să cunoaștem și să înțelegem cât mai mult despre univers și despre noi. Fie că ne uităm spre cer, fie că ne uităm spre tehnologie sau spre mișcările politico-sociale, fie că ne uităm în adâncul oceanelor sau în micro-universul celulelor noastre, ORION vă propune o călătorie de cunoaștere, curajul de a explora și plăcerea de a descoperi lucruri noi.”

Ana Nicolau, director al editurii Nemira: „Cred că nu a fost niciodată mai important ca acum ca publicul larg să aibă acces la cărţi nonfiction pe teme de interes care pot crea o bază de cunoaştere atât de necesară pentru a naviga în lumea de astăzi. Cu lansarea ORION ne propunem să aducem constant în România cele mai actuale titluri din mai multe domenii de interes, de la actualitate politică la pop science și memoirs, precum și proiecte românești comisionate de noi cu autori în care credem, așa cum este noua carte de astronomie a lui Adrian Șonka.”

Imprintul ORION se lansează cu șapte volume, care se adresează unei mari diversități de cititori:

Lumea în care trăim. O scurtă introducere, de Richard Haass

Profesorul Richard Haass are o experiență impresionantă în relații internaționale, este președintele Council of Foreign Affairs și fost consultant senior al președintelui George W. Bush pentru Orientul Mijlociu. Lumea în care trăim este un scurt ghid pentru cetățeni globali bine informați despre istoria conflictelor și alianțelor actuale, despre probleme presante precum ecologia, terorismul și multe altele. Într-un cuvânt: despre actualitate.

Inovația: cum funționează și de ce-i priește libertatea, de Matt Ridley

Cum arată și de unde vin ideile care ne schimbă viețile? Cum putem fi mai creativi? Cum va arăta viitorul? Matt Ridley arată cum au apărut și au circulat inovații în cele mai diverse domenii, de la știință la tehnologie și social, pentru a trasa o linie a însemnătății acestui fenomen al inovațiilor care are o imensă contribuție în viața întregii omeniri.

Odiseea genelor. Aventura speciei umane, de Evelyne Heyer

O extraordinară istorie colectivă despre evoluția genetică a omenirii care trasează premize originale ale identităților noastre, dar și ale viitorului omului ca specie.

O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică, de Adrian Șonka

Astronomul Adrian Șonka își invită cititorii într-o plimbare prin Universul cunoscut: de pe planeta pe care o cunoaștem cel mai bine îi conduce spre alte obiective „turistice” cosmice, trecând prin cum ar fi să trăiești pe Lună sau să faci „scuba-diving” pe planetele joviene.

Prima teorie a lui Darwin. Fascinanta călătorie a lui Darwin în căutarea unei teorii a Pământului, de Rob Wesson

Fascinanta călătorie a lui Charles Darwin la bordul navei HMS Beagle, în căutarea unei teorii a Pământului precede faimoasa teorie a evoluției speciei și relevă o gândire originală și revoluționară, precum și date interesante despre geologia planetei pe care locuim.

100 de femei afurisite. O istorie, de Hannah Jewell

Jurnalista Hannah Jewell documentează cu mult umor negru viețile spectaculoase a 100 de femei din istorie care au marcat perioade sau domenii pe care le-au revoluționat, de la împărătese bizantine sau luptătoare din China Antică, până la astronaute și artiste neconvenționale.

Istoria Evului Mediu. 1000 de ani de splendoare și ticăloșie, de Georges Minois

Cum au arătat cei 1000 de ani ai Evului Mediu? Istoricul Georges Minois face o panoramă a vieții de zi cu zi, politicii, societății și culturii celei mai pasionante perioade din istoria omenirii.

Până la finalul anului, în imprintul ORION vor mai apărea autobiografiile președintelui SUA, Joe Biden, Promisiuni  de îndeplinit și a vicepreședintelui SUA, Kamala Harris, The Truths We Told. An American Journey;  o nouă carte inspirațională de la Matt Haig, The Confort BookH is for Hawk, de Helen MacDonald – un memoir splendid despre frumusețea naturii și a literaturii, despre suferință, dar și despre cât de incredibil de minunată poate fi viața, inclus în nenumărate topuri și tradus deja în 30 de țări;  Istoria lecturii, de Alberto Manguel, un volum despre evoluția cărților și a lecturii în diferite culturi și perioade istorice, mult-așteptat de mulți cititori; o nouă carte de jurnalistul cultural Marius Constantinescu, dar și o istorie a lui Dumnezeu, semnată de Karen Armstrong și În căutarea pisicii lui Schrödinger, de John Gribbin (o carte ce face fizica cuantică pe înțelesul tuturor).

EXPLOREAZĂ, DESCOPERĂ, ÎNȚELEGE LUMEA ÎN CARE TRĂIM!

AVANPREMIERĂ: 100 de femei afurisite. O istorie, de Hannah Jewell

100 de femei afurisite, de Hannah Jewell, apare în imprintul ORION de nonficțiune al editurii Nemira, care aduce cele mai noi și mai provocatoare cărți despre lumea în care trăim, cărți și idei care deschid ochii și mințile către spațiu, oameni, societate, corpul și mintea umană, cultură și civilizație.

Tarabai Shinde
1850-1910


Dacă ești o lady, o doamnă, o gagică, o puicuță, o fată sau o persoană care se consideră feministă, poate ai simțit la
un moment dat o furie de necontenit, o supărare justificată, o furie arzătoare și atotcuprinzătoare sau o indignare legate de acțiunile unor bărbați. Ori de câte ori vi se întâmplă asta, nu există prea multe remedii pentru durerea sufletului vostru, decât un țipăt în abis, metaforic sau nu.
În 1882, Tarabai Shinde își gestiona furia scriind o cărticică mânioasă, sarcastică, usturătoare, cu titlul Comparație între bărbați și femei și subtitlul Eseu care arată cine e cu adevărat nemernic și imoral, femeia sau bărbatul? Spoiler: răspunsul era bărbatul.
Tarabai venea dintr-o familie de elită din micuțul oraș Buldhana, acum Maharashtra, din India. Furia ei din 1882 se datora știrii că o femeie a fost condamnată la moarte prin spânzurare pentru că-și omorâse copilul avut în afara căsătoriei. Femeia era văduvă, iar văduvele nu aveau voie să se recăsătorească sau să aibă alți copii după moartea soțului. Pedeapsa femeii în cauză și discuțiile publice care au urmat puneau accentul, în general, pe imoralitatea și răutatea femeilor.

Lucruri care au scos-o din minți pe Tarabai. Era sătulă de bărbați. Bărbați care se vindeau coloniștilor britanici, lideri religioși care inventau reguli opresive pentru femei, toată societatea patriarhală care le împiedica pe femei să aibă acces la educație sau să se miște libere, care le forța să intre în căsnicii groaznice. Era sătulă să nu aibă voce, sătulă de convențiile care o încarcerau în cămin, sătulă de cum se scria despre femei în romane, piese de teatru sau ziare, sătulă ca femeile să fie învinovățite pentru lucruri pe care nu le puteau controla. Așa că a scris despre toate astea în lucrarea ei polemică și înflăcărată Comparație între femei și bărbați, considerată una dintre primele declarații feministe, deși cine
poate spune că India secolului al XIX-lea nu era plină de feministe pe care nu le-am descoperit încă? Repede, toată lumea să caute în spatele dulapurilor vechi!

OK, să ne delectăm cu câteva fragmente din opera ei. Sunt încântător de dubioase: În fiecare zi trebuie să vedem noi și oribile exemple de bărbați cu adevărat îngrozitori și acțiunile lor pline de minciuni și păcăleli nerușinate. Și nimeni nu zice absolut nimic.”, spune în introducere. „În schimb, oamenii continuă să dea vina pe femei tot timpul, de parcă tot ce e rău pe lume e vina lor! Când văd asta, mintea îmi ia foc și tremur pentru onoarea femeilor. Așa că m-am dezbărat de toată frica. Nu m-am putut opri să scriu în limbajul ăsta mușcător. De fapt, aș fi putut găsi cuvinte și mai dure să descriu cum toți bărbații se coalizează, se acoperă unul pe altul. Le-aș fi folosit în felul meu stângace. Pentru că toți bărbații sunt la fel, plini de minciuni și de păcăleli murdare.
Tarabai scrie că e „doar o femeie sărmană, fără inteligență reală” și, vorbind direct cu bărbații pe care-i acuză, vedem că sarcasmul adevărat încă funcționează, 140 de ani mai târziu: Cu intelecte profunde ca ale voastre nu faceți decât să criticați totul la fiecare nivel și să găsiți moduri prin care să vă lăudați între voi…

Într-un alt fragment, care pare scos din descrierea unui birou în care am lucrat eu, Tarabai pur și simplu distruge bărbații care se laudă nerușinat fără să aibă ce să demonstreze. Își condamnă compatrioții care cred că modernizează India și că se luptă cu britanicii, dar care, de fapt, nu reușesc nimic: …și cine face de fapt ceva? Țineți niște reuniuni mărețe, unde vă prezentați în șaluri elegante și cu turbane brodate, băgați în voi tone de supă supari, căruțe de frunze de betel, vă dați unii altora ghirlande, folosiți butoaie de apă de trandafiri, apoi vă întoarceți acasă. Cam asta e. Asta e tot ce faceți. Adunările astea reformatoare ale voastre sunt o minciună de peste 30, 35 de ani. Ce folos au ele? Stați acolo și vă bateți pe spate, dar, dacă ne uităm mai atent, ce faceți valorează cât a cincea roată la căruță.
Așa cum știm toți, nu prea ai ce face cu a cincea roată la căruță.
Un băiat care locuia în orașul lui Tarabai și-o amintea mai târziu ca pe o bătrână arțăgoasă. Știți genul ăla de femeie care citește prea mult și nu e material moale, de cloșcă, cum ar trebui să fie o femeie. „Avea o personalitate focoasă”, spunea el. (Să mori tu!) „Când vedea copii mici, îi alerga și îi lovea în spate cu bastonul.” Nu se știe însă dacă acei copii pe care-i gonea Tarabai nu erau cumva niște derbedei. Tarabai s-a expus criticii din cauza celor scrise de ea și nu a mai publicat niciodată altceva, din câte știu istoricii. Poate că zisese tot ce avea pe suflet. Poate că o mie de proto-comentatori de internet au dat buzna la ea acasă și au insistat, cu intelectele lor superioare, că, de fapt, a cincea roată la căruță e foarte folositoare. Oricum, femeia își încheie eseul într-o notă pozitivă, fără să îndemne deloc la alergatul copiilor: „Mă rog ca viețile femeilor din lumea asta să devină dulci până la urmă și ca fiecare să-și găsească oaza de fericire, în lumea asta sau în alta.” Apoi îi mulțumește lui Dumnezeu, se semnează și se retrage din cariera ei scurtă, dar impecabilă, de scriitoare, ca să petreacă mai mult timp cu copiii din cartier.

Lumea în care trăim. Scurtă introducere, de Richard Haass. AVANPREMIERĂ

Lumea în care trăim. Scurtă introducere apare în imprintul ORION de nonficțiune al editurii Nemira, care aduce cele mai noi și mai provocatoare cărți despre lumea în care trăim, cărți și idei care deschid ochii și mințile către spațiu, oameni, societate, corpul și mintea umană, cultură și civilizație.

Dr. Richard Haass este președintele Council of Foreign Affairs. Diplomat cu experiență și consilier politic, a fost consultant senior al președintelui George W. Bush pentru Orientul Mijlociu și a lucrat împreună cu secretarul de stat Colin Powell. A primit numeroase medalii și premii. 

Prefață

Fiecare carte își are propria poveste, care explică de ce autorul a investit timp și efort în a o scrie. În cazul acesta, povestea începe într-o zi de vară, cu mai bine de zece ani în urmă, pe când pescuiam împreună cu un amic în Nantucket. Pe barcă ne-a însoțit și nepotul prietenului meu; l-am întrebat ce școală urmează. „Standford“, mi-a răspuns. Își pregătea diploma, cu o specializare în informatică, și tocmai urma să înceapă ultimul an. Am continuat să îl descos despre ce anume mai studia, pe lângă chestiunile de codare. Economie? Istorie? Politică? Răspunsurile lui mi-au arătat că, pe lângă specializarea lui principală, alesese un număr minim de discipline și cele pentru care totuși optase aveau puțin de-a face cu o bază a cunoașterii. Era clar însă faptul că acest tânăr inteligent avea să absolve curând una dintre cele mai bune universități, cu o înțelegere foarte mică, dacă nu complet absentă, a propriei țări sau a lumii. Și urma să o facă într-un moment când soarta țării sale și a lumii aveau să fie legate inextricabil și multe aspecte urmau să fie prinse în acest colimator — cele mai multe de la al Doilea Război Mondial încoace și din anii de după.

Situația este și mai gravă în licee, pentru că foarte multe dintre ele nu oferă nici măcar cursuri de bază legate de relațiile internaționale și de problemele globale. Scopul meu nu este să explic cum anume s-a ajuns în această situație, deși aș spune totuși că liceele au restrâns ponderea cursurilor legate de studiile sociale și civice din cauza resurselor limitate și a presiunilor de a satisface cerințele legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică, adunate toate sub acronimul STEM. O altă explicație ar fi dificultatea de a se pune de acord cu privire la ce anume ar trebui să se predea.
Reticența instituțiilor de învățământ superior în a afirma o poziție proprie cu privire la ce anume ar trebui să aibă la îndemână un absolvent este doar o altă consecință nefastă. Ar fi fost mult mai util dacă ar fi făcut-o, și atunci tinerii s-ar fi putut îndrepta spre instituțiile de învățământ care rezonează cel mai bine cu interesele și obiectivele lor. Mai trebuie să menționăm și faptul că o treime dintre americanii care absolvă liceul nu își continuă studiile și doar 40% dintre cei care totuși o fac ajung să aibă o diplomă. Toate acestea însă reprezintă subiectul unei discuții distincte. Ceea ce contează aici și acum este că un foarte mare număr de tineri din Statele Unite și de pretutindeni sunt, în fond, neinformați cu privire la lumea în care se pregătesc să intre.
Acestea fiind spuse, cartea aceasta se adresează femeilor și bărbaților de toate vârstele. Mulți dintre noi, cei care am urmat un colegiu sau o universitate, nu ne-am concentrat pe aceste aspecte sau, chiar dacă le-am studiat, am uitat multe din cele care ne-au fost predate. Mai mult, ceea ce au învățat cei din generația mea, cu zeci de ani în urmă, a devenit inadecvat sau chiar irelevant. Foarte multe lucruri legate de istorie au ieșit la iveală în ultimii ani. Războiul Rece, care fusese acceptat ca un fapt incontestabil în anii 1950-1960, când am crescut eu, și care a definit lumea vreme de patru decenii după al Doilea Război Mondial, s-a terminat, la fel cum Uniunea Sovietică a luat sfârșit. China este o putere a lumii. Au apărut noi tehnologii și problematici, de la internet și inteligența artificială la schimbările climatice. A sosit vremea să nu ne mai gândim la educație ca la ceva primit în tinerețe, care ia sfârșit pe la mijlocul celei de-a doua decade a vieții noastre și cu care trăim apoi în următorii cincizeci de ani. Trebuie să completăm în permanență acest rezervor intelectual, pe măsură ce înaintăm pe autostrada vieții.

Scopul meu, cu această carte, este să vă ofer informațiile de bază pe care trebuie să le cunoașteți despre lume, pentru a deveni alfabetizați global. „Alfabetizați global“ nu se referă la numărul de oameni care știu să citească (în cazul în care vă interesează, se pare că undeva spre 85% din adulții planetei știu să citească, un număr care sună mai bine decât realitatea pe care o reflectă, și anume că aproape 750 de milioane de bărbați și femei nu știu nici acum să citească). Alfabetizarea globală, în ceea ce ne privește, are de-a face cu cât de mult (sau de puțin) cunosc și înțeleg oamenii lumea.


Alfabetizarea globală este esențială pentru că trăim într-o perioadă când ceea ce se petrece în afara unei țări contează foarte mult. Granițele nu sunt impermeabile. Statele Unite sunt flancate de două oceane — dar oceanele nu sunt tranșee de apărare. De bine, de rău, regula Vegas — ce se întâmplă în Vegas rămâne în Vegas — nu se aplică în lumea actuală globală.
Lumea, cartea de față, este gândită să ne ajute să construim o bază cu ajutorul căreia să navigăm în siguranță printre titlurile orei și să filtrăm potopul de știri care vine spre noi. Unul dintre obiectivele cărții este ca cititorii să devină mai puțin vulnerabili la manipulările oamenilor politici, cu agende partizane, sau în fața celorlalți, care se pretind a reprezenta autoritatea, când, de fapt, nu o fac. Fiecare dintre noi luăm decizii și emitem opinii — ca votanți, studenți, elevi, profesori, părinți, prieteni, consumatori sau investitori — care afectează relațiile țării noastre (și deci ale noastre) cu restul lumii. Cu o mai bună înțelegere a lumii și a provocărilor care se ivesc, vei fi un cetățean mai informat, unul care-i va putea trage la răspundere pe reprezentanții aleși și care va ajunge să aibă judecăți libere și sănătoase.

Nu există o limită a numărului de întrebări care pot fi puse cu privire la lume și ale căror răspunsuri pot avea consecințe profunde asupra vieții noastre. Trăim un moment când istoria tocmai se scrie. Faptul că descriem prezentul în termenii trecutului — de pildă, trăim într-o lume post-Război Rece — ne spune doar unde am fost, nu și încotro ne îndreptăm. Plăcile tectonice ale relațiilor internaționale se mișcă. Istoria nu a luat sfârșit odată cu colapsul Uniunii Sovietice. Acesta este un moment critic pentru a înțelege ce se petrece în lume, din ce cauză și cum anume vor fi afectate viețile noastre. Un al doilea motiv să cunoști mai multe despre lume este că orice țară, și Statele Unite în special, datorită rolului și responsabilității tot mai mari, pretinde ca cetățenii să fie familiarizați cu lumea și să poată opera cu succes dincolo de granițele țării. Acești bărbați și femei ar putea fi la propriu pedestrașii armatei propriei țări sau ar putea fi implicați în diplomația internațională, în inteligența lumii, în forțele de ordine, în ajutorul străin și în siguranța statului. Vorbim despre jurnaliști, academicieni, oameni de afaceri, precum și despre cei care lucrează pentru unul dintre numeroasele ONG-uri care se implică în promovarea educației, sănătății sau dezvoltării.

Lumea în care trăim vorbește despre idei, probleme și instituții esențiale înțelegerii lumii. Am încercat, de asemenea, să luminez toate regiunile lumii, puterile dominante, provocările asociate globalizării și aspectele relevante ale istoriei. Cartea ar putea să nu pară deloc scurtă, dar fiecare capitol și, de multe ori, părți ale capitolelor ar putea reprezenta o carte în sine. Ceea ce rămâne la capătul ei este puțin din majoritatea manualelor scrise cu titlu de curs introductiv în domeniile vizate, din simplul motiv că teoriile care domină cercetarea academică a domeniului sunt prea abstracte și prea îndepărtate de viața reală a fiecăruia dintre noi.


Dacă ar fi să găsesc o paralelă cu ceea ce oferă această carte, atunci aceasta s-ar regăsi în studiul limbilor. Această carte nu vă va face „fluenți“ în chestiunile legate de relațiile internaționale, dar vă va oferi un nivel conversațional, vă va permite să detectați schimbările din lume și direcțiile dinapoia lor, care le dau formă. Deși detaliile cotidiene referitoare la ceea ce se petrece se vor schimba inevitabil, multe dintre cele discutate în capitolele următoare rămân relevante. Cartea este astfel gândită încât să fie valabilă pe termen nelimitat, să fie utilă chiar și atunci când istoria continuă să se desfășoare, așa cum, fără greș, o va face.

Ce titlu v-a atras atenția ?

Quotes #2

“When we read a story, we inhabit it. The covers of the book are like a roof and four walls. What is to happen next will take place within the four walls of the story. And this is possible because the story’s voice makes everything its own.”– John Berger, Keeping a Rendezvous

“Isn’t it odd how much fatter a book gets when you’ve read it several times?” Mo had said…”As if something were left between the pages every time you read it. Feelings, thoughts, sounds, smells…and then, when you look at the book again many years later, you find yourself there, too, a slightly younger self, slightly different, as if the book had preserved you like a pressed flower…both strange and familiar.”– Cornelia Funke, Inkspell

“A reader lives a thousand lives before he dies… the man who never reads lives only one.”– George R.R. Martin

“What really knocks me out is a book that, when you’re all done reading it, you wish the author that wrote it was a terrific friend of yours and you could call him up on the phone whenever you felt like it. That doesn’t happen much, though.”– J.D. Salinger

“In the end, we’ll all become stories.”– Margaret Atwood

“I read a book one day and my whole life was changed.” – Orhan Pamuk

“Reading is essential for those who seek to rise above the ordinary.” – Jim Rohn