Recenzie : Cele două regine de Claire Legrand

O lume se prăbușește. Două regine se ridică. Două femei, la distanță de niște secole,au puterea să salveze lumea sau s-o piardă pentru totdeauna. O profeție despre două regine: cea care aduce lumina și cea care aduce sângele. Când asasinii amenință să-i ucidă cea mai bună prietenă, Rielle Dardenne riscă totul ca s-o salveze, dezvăluindu-și astfel adevărata natură. Ca să demonstreze că este Regina Soarelui, Rielle trebuie să treacă prin mai multe încercări. Dacă eșuează, va fi omorâtă. O mie de ani mai târziu, Regina Rielle este un basm pentru Eliana Ferracora, vânător de recompense pentru imperiu. Când mama ei dispare, ea i se alătură unui căpitan rebel și descoperă secretele murdare din inima imperiului. Rielle și Eliana duc povara unui război milenar, iar destinele lor se intersectează în feluri spectaculoase, legătura lor fiind cea care poate salva sau distruge întreaga lume. Lectura perfectă pentru fanii Victoriei Aveyard și ai lui Leigh Bardugo!

Măiculiță, prin câte am trecut datorită acestei cărți, s-a tot jucat cu sufletul și răbdarea mea, jur! Am avut momente în care voiam să le îmbrățișez si după să le dau una acestor fete. Bun, cartea asta mi-a adus aminte de anumite serii, ador cărțile cu personaje ce pot controla elemente, dacă v-a plăcut seria Grisha, asta e una dintre cărțile pe care vi le recomand. Urmează câteva spoilere.

L-a văzut pe rege deasupra. Părea mai îngrijorat decât l-a văzut vreodată. Regele Bastien era un om cu simțul unorului. Rielle a crescut ascultând cum râsul lui umple toate sălile din castelul Baingarde; țipa în timp ce o alerga pe ea, Audric și Ludivine prin camera de joacă, în timpul nenumăratelor jocuri de-a șoarecele și pisica. Însă nu a văzut nicio urmă din acest om astăzi.

Rielle, la prima vedere ar putea fi o fată simplă, dar o anumită profeție îi schimbă complet viața, plus că începe să audă o voce, una care pare să o ajută, dar la final, hop răsturnare de situație, eu încă nu mi-am revenit după faza cu Ludivine, o prietenă dragă lui Rielle. Rielle ajunge în mijlocul atenției datorită abilităților sale, iar faza cu profeția a fost superbă, chiar mi-a plăcut ideea autoarei, plus că universul creat de ea este superb, mi-a adus aminte și de un desen animat cu elementaliști. Profeția e cu du-te vino, chiar dacă Rielle deține toate elementele, poate să devină și pieirea regatului și a celor din jurul ei. Totul se complică pe măsură ce acțiunea înaintează, iar vocea devine mai puternică. Lui Rielle îi este teamă că ar putea să rănească anumite persoane, puterea ei e periculoasă și îi este greu, dar este ajutată. Trecutul o bântuie pe Rielle, uneori din cauza elementului principal pe care îl posedă are și coșmaruri, iar Arhontele, în una dintre etapele numirii sale, se folosește de amintirea crudă din copilărie. Rielle vrea să fie iubită, vrea ca lumea să o iubească. Îngerii se întorc…am adorat ideea cu îngerii și cu acei sfinți, cu acel război între oameni și îngeri, cum au luptat, faza cu poarta, plus profeția, totul se leagă cu cele două regine. Din cauza asta Rielle trebuie să demonstreze că este regina luminii, că lumea nu trebuie să se teamă de ea. La fazele cu rochiile pentru Rielle, mi-a adus aminte de Katniss și de culorile folosite din seria Grisha. Rielle m-a impresionat cu abilitățile sale. Audric și Rielle, doamne ce se mai mâncau din priviri, măi am râs la unele faze cu ei, mai ales după intervenția lui Ludivine. Audric este un dulce, s-ar putea să vă placă și de Simon sau Harkan, faza cu Harkan mi-a adus aminte de Sam din seria Tronul de cleștar.

Două regine se vor ridica. Una a sângelui. Alta a luminii.

Nu cedez și nu mă plec. Nu pot fi redusă la tăcere. Sunt peste tot.

Eliana, Spaima din Orline are parte de aventuri, este o asasină, imperiul este foarte periculos, mai ales că o anumită persoană din timpurile în care a trăit Rielle , e pe acolo, eram ceva de genul, doamne nu am scăpat de tine…să revin la acțiunea din timpul Elianei, imperiul vrea să fie peste tot, a distrus tot ce a fost în calea lui, iar Eliana va schimba tabăra, a avut parte de multă suferință, dar are niște ași în mânecă, și o să aibă parte de o surpriză la final, desigur anumite dezvăluiri din trecutul ei, o vor ajuta pe parcurs, acum asta depinde și ea. Singura legătură cu trecutul este un lanț foarte special. Persoana care a ajutat-o când era bebeluș reapare, m-am bucurat când s-a întors Simon. Am adorat momentele între el și Eliana, mai că se luau la bătaie din orice. Mi-a fost milă de Harkan, offf, câteodată este nevoie și de sacrificii. Nu lipsesc momentele când viețile lor sunt în pericol, nu au timp să respire, chiar aveau nevoie de o pauză. Au fost momente în care Eliana mi s-a părut enervantă, fato, mai stai și tu liniștită. Mă bucur că a aflat cine este cu adevărat. Gata, mă opresc aici, știți vorba aia – dai din casă, cam asta încep să fac, de aceea aici mă opresc.

– Cu toții suntem creaturi întunecate, a spus Navi, dar dacă bântuim în acele umbre, suntem pierduți. Trebuie, în schimb, să căutăm lumina când putem, și exact asta faci tu. Văd asta cu ochii mei.

Ați citit cartea? Cum vi s-a părut? Dar voi? Deja aștept următoarea carte! Recomand cartea celor adoră high fantasy. 4/5 Nu este recomandată copiilor. Puteți comanda cartea de pe site-ul editurii Nemira.

3 gânduri despre „Recenzie : Cele două regine de Claire Legrand

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s