Recenzie : Grădina cu fluturi de Dot Hutchison

54432724_2370850559813486_2870279034204323840_n (1)

Descrierea cărții : Lângă un conac impresionant se află o grădină.

În această grădină cresc flori luxuriante, arbori seculari și… o colecție de prețioși fluturi: tinere femei care au fost răpite și atent tatuate pentru a semăna cu noile lor nume date. Supraveghetor este Grădinarul, un bărbat aspru, delirant și întunecat, obsedat cu capturarea și păstrarea specimenelor sale atât de prețioase.

Atunci când este descoperită grădina, o supraviețuitoare este adusă pentru interogatoriu. Agenții FBI Victor Hanoverian și Brandon Eddison sunt însărcinați cu descurcarea ițelor unuia dintre cele mai lugubre cazuri din întreaga lor carieră. Însă fata, cunoscută doar sub numele de Maya, este ea însăși un puzzle care trebuie descifrat.

Pe măsură ce povestea ei avansează, aruncând lumină asupra vieții în Grădina cu Fluturi, Maya dezvăluie vechi dușmănii, noi izbăviri și faptele tulburătoare ale unui bărbat care nu pregetă cu nimic în a-și proteja propria sa versiune asupra frumuseții. Iar cu cât mai multe detalii ies la suprafață prin povestea fetei, cu atât mai mult agenții se gândesc la ce încă oare le mai ascunde ea…

O versiunea modernă și lugrubă a Colecționarului a apărut. Deși acest om le oferă fetelor un trai, defapt ăla nu e trai,  a uitat de unica lor dorință : libertatea.  Răpite și transformate în piese de colecție, fluturi, fiecare fluture fiind special. O colecție specială.  Nu au nicio șansă de scăpare.  Acest monstru profita și de ele, unele dintre fete se obișnuiseră cu gândul că nu aveau nicio scăpare. 

– Și bănuiesc că autorul tău preferat era Poe ?

– Ah, nu. Poe avea un singur scop – să-mi distragă atenția. Îmi plăceau poveștile. Nu rahatul ăla siropos de la Disney, sau versiunile cenzurate ale lui Perrault. Îmi plăceau alea adevărate, în care toată lumea pățea chestii înfricoșătoare și oribile și înțelegeai că ele de fapt nu au fost scrise pentru copii. 

– Care nu lăsau loc de iluzii? , întreabă Victor, și ea încuviințează din cap. 

– Exact.  

Acest om deși le răpea ținea într-un fel la ele, mă tot gândeam cu ce scop le răpea, de ce făcea asta, eu și polițiști aveam nevoie de informații. Eu și ei, disperați…puțin câte puțin Inara/Maya dezvăluia secretele Grădinii, o lume sinistră. Mi-e tare greu să înțeleg inițiativa lui.  Faza că Grădinarul nu era singurul bărbat care venea în Grădină,  fiul cel mare, Avery venea și el, că na, voia să profite de femeile din Grădină,  îi plăcea să vadă teama din ochii lor, a victimelor.  Avery e genul de personaj pe care voiam să îl ucid încet, dar sigur, să plătească pentru ce a făcut. Nu am înțeles de ce nu îi interzicea de tot prezența Grădinarul. Am aflat cum a început să facă Grădina. Aveam o speranță în cazul lui Desmond, aveam… dar într-un final Desmond ia o decizie, cam târziu, dar una bună, ultimele capitole sunt pline de suspans.  Și ce mai răsturnare de situație la sfârșit, am fost tare surprinsă, sincer chiar nu mă așteptasem la o asemenea răsturnare de situație.  

Un thriller pe care mi l-aș dori ecranizat, nu îl recomand tuturor, le recomand celor care au mai citit acest gen de carte, care este obișnuit cât de cât cu violența în cărți, cu momente urâte, triste și apăsătoare.   Deja aștept să citesc și următoarele volume. 

“Some people stay broken. Some pick up the pieces and put them back together with all the sharp edges showing.” 
― Dot Hutchison, The Butterfly Garden

Mulțumesc Libris pentru acest volum. Voi ați citit cartea? Cum vi s-a părut?

Reclame