Bookaholici, Colț Alb a fost un roman pe care l-am citit în generală cam pe la sfârșitul clasei a 8-a, adică cu 3 clase față de când profesoara mi-a cerut să o fac pe simplul motiv că nu suport literatura, sau orice altceva, care îmi este băgat pe gât.
Bill și Henry, doi oameni curajoși/ căutători de cadavre, se află în ținutul sălbatic al nordului/ Wild-ul, căutând cadavrul unui bărbat dispărut de ceva vreme. Povestea lui Colț Alb nu incepe chiar de aici ci aici ne arată povestea părinților săi, mai exact a mamei sale, care atrăgea câinii celor doi bărbați pentru a-i mânca.
Colț Alb apare ceva mai târziu el fiind rezultatul cățelei din haită și al unui lup bătrân fiind și singurul care reușește să supravietuiască dintre frații și surorile lui.
Numele de Colț Alb îl primește atunci când el și mama lui sunt găsiți de un trib de amerindieni.
Un sfert din carte este lipsit de dialoguri deoarece descrie felul în care Colț Alb realizează și de acomodează cu lumea exterioară și anume învață ce înseamnă pământul, râul, setea, binele și pericolul. Învață ce anume este orice lucru pe care il atinge și dacă acesta îl ajută să trăiască sau doar îl rănește. Practic este exact ca atunci când vezi un copil crescând.
Cartea pe care o am acum lângă mine este una in engleză, dar am și una prin casă în română, însă nu știu sigur editura și cum încă nu am găsit-o nu vreau să vorbesc prostii.
AM avut si eu ce citit asta in scoala dar nu am terminat-o si doar i-am facut un rezumat scurt pe primele capitole
Te inteleg nici mie nu imi place cand cineva ma obliga sa fac ceva. Eu cred ca atunci cand vine vorba de carti filme, mancare, religie, viitor nu trebuie sa ti se spuna ce sa faci adica e decizia ta daca vrei sa continui asa sau altfel. Nu crezi?
Eu una sunt perfect de acord cu tine din moment ce tu suferi consecințele alegerilor tale este firesc să poți să le și faci.
Colt Alb este absolut superb sper sa reusesti sa iti gasesti cealalta carte 🙂
Nu îmi fac griji trebuie să fie pe undeva prin casă 😉
Nici eu nu suport sa imi fie băgare cărțile pe gât. Numai ca eu am citit Colț Alb mai devreme decât mi-a fost cerută.