Non Fictiv: Cu sânge rece

Mulțumesc Libris pentru această carte!

Titlu: Cu sânge rece

Autor: Truman Capote

Categorie: Beletristică

Durerea. Oroarea. Erau morți. O familie întreagă. Oameni buni, cumsecade, pe care îi cunoșteam – omorâți. Trebuia să crezi, fiindcă era adevărat.

În 1965, Truman Capote a scris unul dintre primele romane de non-ficțiune, o relatare pe larg a unei crime ce a avut loc la sfârșitul anului 1959, măcelul unei familii metodiste, respectabile, din satul Holcomb, Kansas. Cazul Clutter, care a zguduit Kansas-ul prin brutalitatea crimelor și a misterului care învăluia ucigașul, a devenit obsesia autorului pentru cei 6 ani care i-au luat pentru a se documenta pentru scrierea cronicii familiei Clutter și a celor doi criminali, Perry Smith și Richard Hickock.

Alternând între perspectiva membrilor familiei Clutter, eventual a diverși locuitori din Holcomb și Garden City, și a făptașilor, falsificatorul de cecuri Dick Hickock și complicele său, hoțul mărunt Perry Smith, Capote prezintă oroarea din toate punctele de vedere posibile, dar și momente simple din viața celor implicați. Aflăm, spre exemplu, că Nancy era un elev exemplar, cu o pasiune pentru călărie, că Dick a fost căsătorit de două ori, că șeriful Al Dewey a slăbit mult în urma eforturilor de a depista ucigașii, că în anii 60, un mecanic auto era plătit cu $2 pe zi.

Perry, care se presupune că a fost cel care a efectuat omorurile, e de fapt personajul meu preferat. Unul dintre cei patru copii ai unui cuplu destrămat, fiul unei foste campioane Cherokee de rodeo care a căzut în patima băuturii și al unui bărbat care nu l-a lăsat să își continue studiile și să își facă un rost, cu picioarele mutilate din cauza unui accident de mașină, Perry îmi pare de fapt unul dintre cele mai tragice personaje din roman. Mai instabil și mai puțin calculat decât Dick, Perry nu a știut în ce se bagă. În momentul în care cei doi descoperă că familia Clutter nu deține bani cash și Dick se vede nevoit să le ia viețile împreună, Perry acționează ca prin vis, de parcă ar avea un văl deasupra ochilor. Psihiatrul l-a declarat caz patologic.

19873662_2003505933214619_625685173_n

Teama n-ar fi luat asemenea proporții dacă s-ar fi întâmplat altcuiva și nu familiei Clutter. Altcuiva mai puțin admirat. Mai puțin prosper. Mai puțin sigur. Familia asta reprezenta însă tot ce prețuiesc și respectă cu adevărat oamenii de prin partea locului, iar gândul că așa ceva li s-a putut întâmpla tocmai lor, ei bine, e ca și când ți s-ar spune că nu există Dumnezeu. Viața ți se pare fără sens.

Capote scrie frumos în cel mai clasic sens al cuvântului. Te face să te simți prost pentru domnul Clutter pentru că era un om în floarea vârstei, plin de viață și de energie, debordând de planuri pentru viitor, pentru doamna Clutter cu mintea ei fragilă pe cale să se însănătoșească, pentru Nancy și iubitul ei, pentru Kenyon și pentru toți locuitorii din Holcomb cuprinși de isterie după decimarea unuia dintre stâlpii de temelie ai comunității. Te face să te simți prost pentru Perry pentru că a fost ca un câine lovit toată viața lui, iar visele lui cu scena din Las Vegas și apele curate ale Mexicului nu se vor împlini niciodată. Te face să te simți prost pentru Dick pentru că a avut potențialul să devină inginer, sau doctor, dar în definitiv sărăcia și un accident de mașină care i-a afectat creierul l-au făcut să moară un hoț de rând ajuns ucigaș.

Aproape că îți pare rău pentru călăul care îi spânzură, pentru gardienii de la închisoare, pentru avocați, polițiști, jurați.

Capote are talentul de a ilustra cât de absurdă și nedreaptă e viața fără să o facă complet lipsită de farmec. Pentru fiecare moment întunecat există un moment de lumină. Fiecare pagină care surprinde nimicnicia vieții surprinde o expresie de bucurie la potențialul acestei lumi și al celor care o populează. În ciuda tristeții ce se așează în jurul întregii povești, unele personaje au dreptul – și posibilitatea – la fericire.

Știi ce mă roade cu adevărat? În legătură cu cealaltă poveste? Pur și simplu nu-mi vine să cred… nu-mi vine să cred că cineva poate scăpa din așa ceva basma curată. Nu văd cum e posibil. Să faci ce-am făcut noi. Și să scapi nepedepsit.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s