Cum s-au schimbat toate! Africa nu mai e Africa. Africa a murit, dragă tinere.

Nota bene: Am găsit Crescătorul de gorile în Cărturești, pe raftul de reduceri. Nu auzisem de Roberto Arlt până atunci și nu mai citisem nimic scris de un argentinian. Pe copertă era un comentariu al lui Julio Cortazar, de care am auzit că e „mare scriitor!” De bine, de rău, m-am trezit cu cartea în mână. Nu regret niciun moment că am citit-o.

Crescătorul de gorile este un volum cu povestiri de Roberto Arlt, adunate din revistele argentiniene El Mundo și El Hogar. Povestirile în sine au foarte puține lucruri în comun: anume că sunt toate scurte și se pot citi pe nerăsuflate, și că au loc în țările calde. Și când zic țările calde, mă refer mai ales la India, Madagascar, Maroc. Eroii lui Arlt sunt adesea firi pasionale, răzbunătoare, hoți, ucigași, trădători sau cerșetori. Un negustor de papuci încearcă să își ucidă soția alungată de acasă și în schimb ea ucide un nobil. Un bărbat își înjunghie partenerul de afaceri ca să primească peste ani și ani răzbunarea fiului său. Un cerșetor face contrabandă ascunzând mitraliere într-un cadavru. Astfel de personaje populează lumea încinsă de căldură, subtropicală sau musonică a lui Arlt, unde oameni de toate națiile, arabi, evrei, indieni, olandezi, argentinieni  se trădează și se torturează reciproc, într-un cerc vicios nesfârșit.

IMG_20170625_201718

Una dintre povestirile care ilustrează cel mai bine acest concept este Ură din altă viață, în care un tânăr află de la un marocan, așa-zis doctor în științe oculte, că a fost prins într-un cerc infinit al violenței alături de logodnica sa, Lucia, și că de sute de ani se îndrăgostesc și se omoară reciproc. Ba chiar, arabul are o ceartă veche tot de sute de ani cu Lucia și nu l-ar deranja dacă tânărul ar ucide-o în această viață. Băiat deștept, tânărul o ia la goană până la Buenos Aires.

Printre povestirile mele preferate se numără Oamenii-fiare, Lanțul de ancoră, Omul cu turban verde și Vânătorul de orhidee. Titlurile sunt adeseori sugestive, delimitând fie un simbol (turbanul verde), o replică din operă, un loc sau un personaj. Spre deosebire de alți autori, Arlt nu numai că scrie bine, dar scrie și modest. Limbajul e simplu, iar descrierile lasă loc faptelor și conversațiilor să respire. Arlt nu face risipă de cuvinte.

În definitiv, faptele descrise au deja destulă opulență.

Cartea a apărut la editura Adenium.

Anunțuri