Non fictiv: Oamenii-șobolani

Oamenii care stau la baza societății nu poartă costum și cravată, ci salopete sau uniforme de muncitori. Ei o mențin la nivelul de subzistență, chiar aduc creșterea economică, profitul: bucătarii, inginerii, vânzătorii, ospătarii, electricienii și oamenii de serviciu, veniți din provincie ca să facă munca pe care locuitorii bogați ai Beijingului o refuză, nu au însă cum să obțină resursele pentru a-și face acte de reședință în prosperul megalopolis chinez. Așa se nasc shuzu, oamenii-șobolani, aciuați ilegal în subsolurile insalubre ale capitalei Chinei, cea de-a doua cea mai populată țară din lume.

Corespondent în China al ziarului francez Le Figaro, jurnalistul Patrick Saint-Paul e un laowai veritabil. Or, străinii nu sunt bine văzuți în marele stat comunist: se crede că vor să demaște țara în fața Occidentului și să o insulte, exagerând spusele oamenilor de rând și aducând numai critice sistemului chinez… motiv pentru care acesta a fost nevoit să recurgă la metode neconvenționale pentru a găsi șobolani dispuși (și liberi) cu care să vorbească. Alături de colegul său, Duoyou, jurnalistul a intrat și a ieșit din subteranele marelui megalopolis, luând interviul șobolanilor de toate vârstele veniți din provincie pentru o viață mai bună.

18254577_1011400278991578_806908034_n

De la tineri studenți la actorie cu visuri mari la vânzătoare în magazine de lux și de la bărbați în floarea vârstei care își susțin financiar familiile de la distanță la sexagenari taximetriști cu pensii insignifiante, din care abia își pot cumpăra câteva legume, cei pe spinările cărora se clădește luxul și splendoarea capitalei chineze se îngrămădesc în subsolurile blocurilor, unde glumesc, dorm, mănâncă și împart mizeria zilei de azi împreună, sperând la promisiunea celei de mâine.

Autoritățile consideră că o revoltă a oamenilor-șobolani va deveni curând iminentă, dar până atunci, din cămăruțele lor întunecoase și umede, care mustesc a mucegai, shuzu încă nu au renunțat la marele vis chinez, la succesul în ciuda oricărei șanse, obținut prin muncă pură. Unii visează la succes și avere, alții la sănătatea familiilor lor.

Dar, indiferent de țelurile lor, oamenii-șobolani continuă să muncească, să își țină capul plecat, gurile închise și mâinile aspre. Blânzi sau agresivi, deschiși sau retrași, shuzu se trezesc în fiecare zi pentru a-și faci datoria față de ei, față de familie, față de țară.

Cartea a apărut la editura Polirom.

Anunțuri

3 gânduri despre „Non fictiv: Oamenii-șobolani

    1. Cartea în sine e frumoasă. Pe de o parte, autorul e occidental și o parte din carte este despre discrepanța dintre viața unui imigrant înstărit european și cea a unui șobolan, pe de altă parte capitolele bazate pe sociologie și politică se îmbină cu un mare sentiment de compasiune. Există și lumină la capătul tunelului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s