Tortilla, Monterey

Mulțumesc Libris pentru această carte!

Titlu: Cartierul Tortilla

Autor: John Steinbeck

Categorie: Beletristică

Pilon băgă de seamă că pe chipul lui Danny se aşternea umbra poverii proprietăţii. N-o să mai scape de griji cât îi hăul. N-o să mai spargă Danny geamuri, acum, că le avea pe ale lui de spart.

John Steinbeck e un nume mare în literatura americană. Majoritatea operelor sale s-au bucurat atât de succes comercial, cât și de bunăvoința criticilor. Pentru Fructele mâniei a câștigat în 1941 Premiul Pulitzer, iar în 1962 a câștigat Premiul Nobel pentru scrierile sale realiste și imaginative, îmbinând un umor afectuos cu o observație socială ascuțită. Majoritatea operelor sale se predau în liceele americane, faimoasa nuvelă Oameni și șoareci fiind inclusă în programa obligatorie pentru examenele GSCE.

În alte cuvinte, de la un autor de talia lui Steinbeck avem așteptări mari.

Publicat în 1935, Cartierul Tortilla a fost primul său roman de succes din mai multe puncte de vedere: s-a vândut ca pâinea caldă, a inspirat un film după numai șapte ani de la publicare și a câștigat medalia de aur a unui club Commonwealth local. Spre deosebire de majoritatea operelor sale celebre, Cartierul Tortilla este un roman comic, cu acțiunea plasată după Primul Război Mondial, dar înainte de Marea Criză Economică din 1929, în scurta perioadă în care americanul de rând vedea viitorul în roz. Sau, cel puțin, paisano de rând din cartierul Tortilla, o frumoasă corcitură între mexican, spaniol, indian și caucazian, care vorbește engleza cu accent de… paisano, spaniola tot așa, dar jură pe ce are mai sfânt că în venele sale curge sânge pur spaniol, neîntinat de la conchistadori încoace.

Nu plătim chirie. Uneori ne îmbătăm şi spargem mobile. Ne batem cu el când suntem supăraţi şi-l înjurăm. Ah, suntem nişte nemernici, Big Joe. 

Asemenea oameni sunt legendarul Danny, un Robin Hood autohton, și prietenii săi, Pilon, Pablo, Jesus Maria, Piratul și Big Joe Portughezu’, care își fac apariția pe rând în peisajul arid al micului oraș Monterey din Golful Californiei. Hoinăresc în pace pe străzile prăfuite ale orașului, în pădure, sau pe lângă o apă, beau cât pot și când pot și se țin după femei. Acesta este portretul tipic al unui vagabond californian de provincie, acel paisano ca la carte, fără griji.

cartierul-tortilla_1_fullsize

— Nu, Pilon, zău nu mint. Viejo a murit. Sunt moştenitor. Eu, nepotul preferat.

— Eşti singurul nepot, punctă realist Pilon. Unde sunt casele astea?

 Aflăm de la începutul cărții că Danny și Pilon au fost împreună în război; Pilon, infanterist, iar Danny, ocupându-se de măgari cum a făcut toată viața lui. Când se întorc, eroul nostru își amintește că i-a murit bunicul, viejo, și că i-a lăsat două case din cartierul Tortilla. Pilon, supărat că prietenul său s-a ridicat la rangul de proprietar, prevede că  va dispărea orice urmă de camaraderie dintre ei. În schimb, Danny îi dă în chirie casa mai mică lui Pilon, care i-o dă în chirie lui Pablo, care i-o dă în chirie lui Jesus Maria Corcoran.

În cele din urmă, cei trei chiriași dau foc din greșeală casei și se ascund o zi în pădure de Danny, după care se întorc cu brațele încărcate de mâncare furată ca să ceară iertare. Danny îi iartă și îl mai ia în primire și pe Piratul, un sihastru după care se țin cinci câini. Danny bea cu Pilon, uneori Pilon bea cu Pablo, uneori Jesus Maria adoarme sub cerul liber, și Big Joe, care și-a petrecut jumătate din viață la închisoare, sapă după bani. Trecând din peripeție în peripeție, într-un du-te vino constant, eroii noștri provinciali se învârt după văduve bogate, neveste de negustori, vin, rachiu, whisky, comori îngropate în pădurea din jurul orașului, tihnă și trai bun. Mi se pare ironic cum niște vagabonzi simpatici, care o duc de pe o zi pe alta, muncind pe la unul și pe la altul, se bucură de o viață eminamente idilică; Monterey devine o grădină a edenului aridă, iar Danny și anturajul său devin o versiune care nu se ia în serios a Regelui Arthur și a cavalerilor săi.

Pilon şi Pablo se aşezară sub un trandafir din curtea lui Torrelli şi începură să-şi soarbă liniştiţi vinul, lăsând după-amiaza să crească pe nesimţite deasupra lor, precum creşte părul.

Cartea a apărut la editura Polirom.

Anunțuri

2 gânduri despre „Tortilla, Monterey

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s