Imagini pentru dance in fire

Gen: Saga

Prefaţa romanului

Nelu Sorin Stancu ne introduce într-o lume nouă pentru noi, plină de tradiţii care, deşi nu am fost în stare să le înţelegem, a fost în faţa noastră timp de secole.

Scriind acest roman Nelu Sorin Stancu doreşte să îşi aducă contribuţia la cultura etniei rrome şi să ne ajute să înţelegem mai bine tradiţiile, istoria, valorile morale şi trăirile rromilor.

Recenzie

Romanul începe descriind deportarea rromilor în anul 1942 când peste 400 de oameni au fost luaţi pentru „li se oferi o viaţă mai bună”.

Convinşi că numai au scăpare rromii vor să salveze ultima comoară pe care o mai au: aurul. Aşa că îi cer vrăjitoarei Zaia să le protejeze comoara printr-un blestem.

Acum, aurul a fost ascuns, şi există doar trei oameni în şatră care să ştie de existenţa sa şi a talismanului ce va ajuta la găsirea lui: Zaia, bulibaşa Codrun şi micuţa Sia, care urmează să aibă un rol foarte important în decursul poveştii.

Anii au trecut şi ne aflăm acum în Bucureşti în anul 1999. Din vechea şatră au mai rămas Codrun, fost bulibaşă, şi Sia, devenită acum Mama Sia, vrăjitoarea şatrei.

Deşi personajul principal al romanului este Şandor, un băiat cu o inteligenţă sclipitoare ce îşi doreşte mai mult de la viaţă decât să cânte pe la nunţi sau să facă căldări, acţiunea se învârte şi în jurul altor personaje la fel de importante cum ar fi Amanda şi Paris, Gheog, Păpurică şi Găligan, Ciocolată şi Casandra, şi Iris iubita lui Şandor.

Primele capitole vor descrie viaţa în şatră, iar dacă descrierile lungi vă plictisesc aici nu va fi cazul căci fiecare personaj are o poveste aparte iar imaginea care vi se oferă este a şatrei originale care îşi găsea refugiul sub cerul liber.

Momentul în care viaţa lor tihnită ia sfârşit este atunci când moş Codrun face greşeala de a povestii şatrei despre comoara ascunsă şi despre talisman trezind demonul lăcomiei într-unul dintre oamenii prezenţi. El este cel care va lua viaţa lui moş Codrun şi a altora.

Lucrurile încep să se înrăutăţească pentru membrii şatrei, ghinioanele se ţin lanţ şi ca şi cum nu ar fi de ajuns un nou pact cu diavolul este făcut.

În roman sunt prezente mai multe cântece rrome, însă cântecul de suflet al sătrarilor devenit imn al rromilor este Gelem, gelem.

Mulţumesc foarte mult pentru  carte domnule Sorin Stancu.

Imagini pentru diamantul din satra

http://www.diamantuldinsatra.ro

Anunțuri