5120546

The Great American Novel este un considerat romanul care ilustrează cultura Statelor Unite pe o anumită perioadă. Se presupune că autorul său este un mare cunoscător al statului în sine, culturii și al modului de gândire al cetățeanului de rând. Totodată, își folosește opera pentru a capta limbajul vremii și culoarea locală specifică perioadei respective. Aceste romane sunt apreciate pentru că redau efectiv experiența americană, mai ales cea trecută, pe care nu o mai putem percepe direct.

În epoca modernă, The Great American Novel a făcut tranziția de la un concept hiper-naționalist, creat pentru a egala ideea britanică a marilor autori naționali, la o operă canonică ce definește întreaga Americă pe o perioadă anume. Mulți studenți și tineri aspiranți năzuiesc să scrie această operă perfectă, care egalează ideea celui mai bun roman american din lume. Cum e imposibil să afirmăm că există un roman american mai bun decât toate celelalte, hai să privim, în ansamblu, câțiva candidați celebri:

Aventurile lui Huckleberry Finn

800px-Huckleberry_Finn_book.JPG

Aventurile lui Huckleberry Finn (1884), de Mark Twain, redă călătoria tânărului erou eponim de-a lungul râului Mississippi, în speranța de a evada de tatăl său abuziv și de văduva autoritară care vrea să îl adopte. Alături de el îl are pe sclavul negru Jim, care pleacă în căutarea familiei sale, de care a fost despărțit pentru că au fost vânduți unor stăpâni diferiți.

Acțiunea are loc înaintea Războiului Civil din America, într-o perioadă cu mult anterioară autorului său. Fascinat de ipocrizia umană care stă la baza intoleranței sociale de orice fel, Twain explorează lumea rasistă a Statelor Sudice ante-1865, făcând o paralelă între sclavia forțată, neacceptabilă în societate, în care tatăl lui Huck îl bate și ține închis în condiții mizere, și sclavia complet acceptabilă social la vremea respectivă a lui Jim, care suferă același tratament de la oameni complet străini, știind că soția și copiii lui suferă la fel de mult.

Marele Gatsby

thegreatgatsby_1925jacket-jpeg

It’s jazz time, baby! Marele Gatsby (1925), de Franz Scott Fitzgerald, redă povestea tragică a bogatului Jay Gatsby, care ține petreceri luxoase în fiecare seară, dar pe care aproape niciunul dintre invitații săi nu îl cunoaște personal. Îndrăgostit de ani buni de frumoasa Daisy, acum soția lui Tom Buchanan, Gatsby ar face absolut orice ca să o aibă alături pe dragostea vieții lui. Prin ochii prietenului lui Gatsby, Nick Carraway, privim deconstrucția visului american, într-o poveste moralizatoare care ne îndrumă să avem grijă ce ne dorim.

Petrecăreț faimos, căsătorit cu o femeie și mai petrecăreață, dansator talentat și alcoolic, Fitzgerald iubește epoca jazzului. Autorul dedicat anilor ’20 și unul dintre cei mai prolifici autori americani din toate timpurile, Fitzgerald este, prin excelență, omul menit să redea frumusețea tristă dar sclipitoare a anilor de după Primul Război Mondial, când întreaga țară dansa de bucurie, dar adevăratele valori americane putrezeau la fel ca în urmă cu 100 de ani, pe vremea sclaviei. Înecându-se în hoție și corupție, atât Gatsby, cât și soții Buchanan, se îndreaptă spre un destin care nu le zâmbește.

De veghe în lanul de secară

220px-rye_catcher

De veghe în lanul de secară (1951), de J. D. Salinger, este unul dintre cele mai faimoase romane americane din toate timpurile, și a inspirat la rândul său alte mari romane, precum Clopotul de sticlă, de Sylvia Plath, și The Perks of Being a Wallflower, de Stephen Chbosky.

Apropiindu-se cel mai mult de formula Marelui Roman American, De veghe în lanul de secară urmărește parcursul adolescentului Holden Caulfield în New York, după ce a fost exmatriculat de la o școală particulară datorită notelor sale. Depresiv, inteligent și leneș, Caulfield reușește cumva să nu intre în stereotipul intelectualului blazat, având o atitudine simplă, dură și revigorantă. Asumându-și consecințele propriilor fapte și privindu-i pe cei din jurul său cu un ochi critic, dar nu pesimist, Caulfield își face drum prin jungla anilor ’50, printre filme pe care nu le suportă, muzee și promisiuni făcute surorii sale.

Alte romane americane care au primit acest titlu sunt Moby Dick (1851), Cabina unchiului Tom (1852), Aventurile lui Tom Sawyer (1876), O tragedie americană (1925), Pe aripile vântului (1936), Fructele mâniei (1939), Lolita (1955) și Să ucizi o pasăre cântătoare (1960). Acestea au și ele o mare valoare culturală și socială, dar nu s-au ridicat la reputația Marelui Gatsby, spre exemplu, poate datorită profundului mesaj social pe care îl transmite povestea lui Gatsby, în luxul New York-ului anilor ‘2o, sau al Catcher in the Rye, poate datorită inocenței pe care o păstrează Holden și a mesajului romanului legat de unele decizii pe care trebuie să le facem.

Huck Finn, Jay Gatsby și Holden Caulfield rămân, în conștiința cetățeanului american, marii eroi literari ai țării – așa cum Ilie Moromete este unul dintre marii eroi literari români.

Anunțuri