Sumire nu era o fată frumoasă în sensul obișnuit al cuvântului. Avea obrajii supți, gura puțin prea mare și nasul mic, ușor cârn. Figura îi era expresivă și avea simțul umorului, dar aproape niciodată n-o auzeai râzând tare. Era mică de statură  și chiar atunci când era bine dispusă avea un mod de a vorbi de parcă era pusă pe harță.

Așa o vede naratorul romanului Iubita mea, Sputnik, de Haruki Murakami, pe exuberanta Sumire, o tânără scriitoare al cărui vis este să atingă nivelul modelelor sale de viață, care sunt de regulă personalități ale lumii literare.

Rebelă,  dezordonată, sălbatică și cu adevărat vie, ca un personaj al lui Kerouac, Sumire se lasă de facultate pentru a se dedica singurei sale pasiuni, scrisul, iar cu sprijinul părinților săi, visează să scrie un mare roman până la vârsta de 28 de ani. Mai târziu de atât, și-a ratat șansa. E acum ori niciodată.

Cu toate acestea, Sumire avea ceva special, care-i atrăgea pe cei din jur. Nu pot găsi cuvintele pentru a explica acel „ceva special”, dar, când mă uitam în ochii ei, era mereu acolo.

Dar, după ce o întâlnește pe enigmatica Miu, o femeie de afaceri cu părul argintiu, cu 17 ani mai în vârstă, Sumire se îndrăgostește fatal, pierzându-se pe sine și puterea sa de a scrie romane întregi în câteva zile.

iubita-mea-sputnik-top-10_1_fullsize

Jachetele de tweed sunt înlocuite de sacouri și rochii, părul ei ciufulit e pieptănat și supus cu peria, zilele petrecute ascultând muzică și citind se transformă în zile lucrătoare. Tânăra rebelă se transformă în versiunea feminină a unui sarariman tipic,  dar inima ei tresaltă în poezie; Miu o farmecă și o uimește, ca o zână. Totodată îndrăgostită și intrigată, Sumire calcă pe un drum fără oprire, în căutarea răspunsului la întrebările ei. Naratorul o privește trist cum se îndepărtează încet de el, abandonând prietenia lor în căutarea a ceva nou și strălucitor, în depărtare.

Doi sateliți care se întâlnesc la întâmplare pot părea de jos două stele superbe, căzătoare: dar Miu și Sumire au de fapt inimi reci, de metal.

Din acel moment, în gândurile ei, Sumire i-a dat lui Miu numele de „iubita Sputnik”. Îi plăcea foarte mult rezonanța acelui nume și-i amintea de cățelușa Laika. Un satelit artificial care străbate silențios întunericul spațiului cosmic. Ochii negri și lucioși ai câinelui care privește afară de la una dintre ferestruici. Oare la ce s-o fi uitând ea în singurătatea infinită a cosmosului?

Anunțuri