12804816_438786329664639_9107150569978003818_n

Cartea asta m-a emoționat peste măsură, pare reală. Totul pare real, și poate a fost în cazul multora ce s-a întâmplat în această carte.
Trecutul este îmbinat cu prezentul.
Grace ajunsă la o vârstă venerabilă ne povestește ce s-a întâmplat în noaptea fatidică din anul 1924, de care toată lumea știe, dar adevărul nu.
Mi-a spus tot.
Am „ trăit ” alături de ea toate evenimentele ce au marcat viața ei și desigur viețile celor de la Riverton. Fiecare alegere făcută vine cu o consecință sau mai multe. Fiecare alegere este importantă. Vremurile s-au schimbat.
Primul război mondial va fi evenimentul care le schimba tuturor viața, începutul unor tragedii în lanț. Urmează capitole triste, pierderi în familie. Grace este martoră la tot.
Unele secrete sunt dezvăluite.
Lumea se dezvoltă la fel și cei de la Riverton.
Războiul i-a schimbat pe toți.
Autoarea a îmbinat foarte frumos trecutul cu prezentul.
Grace povestește toate evenimentele cu ajutorul unui aparat ce înregistrează iar casetele sunt trimise lui Marcus, nepotul ei care a suferit și el și este plecat în lume, dar se va întoarce.
Uneori timpul vindecă alteori nu.
Grace a simțit bucurie,tristețe. A fost alături de familia Hartford indiferent de situație. Dar uneori totul se schimbă. Cineva dispare și totul se năruie…Grace pleacă și își vede de viața ei.
Dar sunt momente în care trebuie să dezvălui tot ce s-a întâmplat.
Datorită Ursulei (femeia care face un film despre familia Hartford și despre acel eveniment) Grace este decisă să ne dezvăluie adevărul, plus viața ei, cu bune și cu rele.
Acum se simte împăcată că a dezvăluit tot ce s-a întâmplat. Ultimele pagini m-au făcut să plâng.
O carte emoționantă la fel ca Grădina uitată, scrisă tot de Kate Morton.
Vă recomand această carte. Mie mi-a plăcut foarte mult această carte. 😀
Ați citit această carte? Cum vi s-a părut? Merită ecranizată după părerea mea.
Cartea a apărut la editura Humanitas Fiction.

Mulțumesc Târgul Cărții pentru carte. 😀 ( http://www.targulcartii.ro/ )

1375720_438786289664643_3210176615773435148_n

„ Războaiele fac istoria înșelător de simplă. Ele marchează repere clare, distincții simple : înainte și după, învins și învingător, rău și bine. Dar istoria adevărată, trecutul nu sunt chiar așa. Nu sunt liniare, nu au contur.”

„ Am ieșit din cameră în vârful picioarelor, aducând tava. Coridorul era luminat doar de lampa mea care-mi proiecta umbra peste șirul de portrete atârnate pe pereți. ”

„ La capătul peronului a apărut o siluetă. Era Hannah. A scrutat mai întâi peronul, apoi a făcut șovăitoare un semn cu mână când l-a văzut pe David.”

„ Cum mă cufund în trecut, așa, fără să bag de seamă, și cum rămân dezamăgită când deschid ochii și văd că sunt înapoi în 1999, cum se schimbă compoziția timpului și cum încep să mă simt tot mai bine în trecut, considerându-mă doar un vizitator în această experiență ciudată și lipsită de strălucire pe care am căzut cu toții de acord s-o numim prezent. ”

Anunțuri